DICTIONAR DE PSIHOLOGIE -Larousse.pdf - Soroca
DICTIONAR DE PSIHOLOGIE -Larousse.pdf - Soroca
DICTIONAR DE PSIHOLOGIE -Larousse.pdf - Soroca
You also want an ePaper? Increase the reach of your titles
YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.
JUCĂRIE<br />
serveşte de ghid şi eventual poate interveni<br />
în joc. Răsturnări de roluri (medicul<br />
devine tatăl, şi viceversa) permit aprofundarea<br />
cunoaşterii acestor situaţii. Poate fi<br />
pus în joc totul, de la tensiunile psihologice<br />
care apar în cuplu sau în întreprindere<br />
până la problemele socioeconomice<br />
ale Lumii a treia. Jucărea de roluri<br />
dezvăluie aspecte nebănuite ale realităţii,<br />
mai bine decât orice discurs.<br />
JUCĂRIE, obiect folosit de copii<br />
pentru a se amuza.<br />
Jucăriile sunt suporturi ale dezvoltării<br />
intelectuale şi motorii a copiilor şi auxiliari<br />
ai părinţilor. Aceştia sunt conştienţi de<br />
acest lucru şi, în Franţa, consacră anual<br />
13 miliarde de franci, în medie, pentru<br />
cumpărarea de jucării (R. ReVolle, 1988).<br />
Dar cele mai bune jucării nu sunt nici cele<br />
mai sofisticate şi nici cele mai luxoase.<br />
JU<strong>DE</strong>CATĂ, apreciere a unui<br />
raport între diferite idei; concluzie<br />
a unui raţionament.<br />
Judecata nu se poate exercita fără un<br />
minimum de inteligenţă şi de cunoştinţe,<br />
dar nu se reduce la acestea: un cap „bine<br />
burduşit" nu este întotdeauna capabil de<br />
judecată; o tulburare afectivă este de ajuns<br />
ca să-1 facă să formuleze judecăţi false.<br />
Gelozia sau paranoia, de exemplu, duc la<br />
idei aberante.<br />
JUNG (Cari Gustav), psiholog şi<br />
psihiatru elveţian (KesswU, Turgovia,<br />
1875 - Kiissnacht, în apropiere de<br />
Zurich, 1961).<br />
Studii de medicină la Universitatea din<br />
Basel, pe care le-a completat, în 1902, la<br />
Paris, cu P. Janet. La Zurich a fost<br />
asistentul lui E. Bleuler, apoi medic-şef al<br />
clinicii de psihiatrie a universităţii. Convertit<br />
în scurt timp la teoriile psihanalitice<br />
ale lui S. Freud.în 1907 a devenit discipolul<br />
şi prietenul acestuia. Fiu de pastor,<br />
însă căruia îi repugna aspectul materialist<br />
al ideilor freudiene, după o colaborare de<br />
cinci ani s-a separat de magistrul său,<br />
fondând o nouă şcoală, de „psihologie<br />
analitică". Până în 1946 a ocupat catedra<br />
de psihologie medicală la Basel, apoi a<br />
fondat la Zurich, în 1948, Institutul Jung,<br />
pe care 1-a condus până la moarte.<br />
Şi-a dezvoltat în numeroase lucrări<br />
ideile, dintre care cea mai importantă pare<br />
a fi aceea a inconştietului colectiv, bază<br />
a imaginaţiei, comun tuturor popoarelor<br />
de-a lungul timpurilor şi care se manifestă<br />
în religii, mituri şi în doctrinele ezoterice.<br />
Pentru a verifica această concepţie fundametală,<br />
Jung a întrepris o vastă anchetă.<br />
Făcând o serie de călătorii de studiu, a<br />
cercetat religiile primitive şi orientale,<br />
precum şi alchimia. Această imensă cercetare<br />
i-a confirmat autorului credinţa că<br />
există un fond comun universal, producător<br />
de arhetipuri, de imagini şi simboluri,<br />
independente de timp şi de spaţiu.<br />
Dintre lucrările traduse în limba franceză,<br />
cităm L'homme a la decouverte de son<br />
ânie (1943), Typcs psychologiques (1921),<br />
Ma vie (1962).<br />
K<br />
KERSCHENSTEINER (Georg),<br />
pedagog german (Munchen, 1854-<br />
id., 1932).<br />
După ce a fost, rând pe rând, învăţător,<br />
profesor de matematică şi de ştiinţe<br />
naturale şi consilier şcolar la Munchen<br />
(1895), a devenit profesor onorific la<br />
universitatea din acest oraş, unde a predat<br />
cursuri despre educaţie. Preocuparea sa<br />
este utilizarea intereselor practice ale elevilor<br />
în instruirea acestora şi legarea<br />
strânsă a învăţământului teoretic de exerciţiile<br />
concrete. Principalele sale scrieri<br />
sunt Die Entwicklung der zeichnerischen<br />
Begabung (Dezvoltarea talentului la desen,<br />
1905), Begriffder Arbeitsschule, ediţia a<br />
10-a, 1953), Theorie der Bildung (Teoria<br />
educaţiei, 1926).<br />
KINEZĂ > ClNEZA.<br />
KINSEY (Alfred Charles), biolog<br />
american (Hoboken, New Jersey,<br />
1894-Bloomington, Indiana, 1956).<br />
Profesor de zoologie la Universitatea<br />
din Indiana, în 1942 a fost însărcinat să<br />
efectueze o anchetă asupra sexualităţii<br />
americanilor. Cu echipele sale de colaboratori,<br />
a cercetat 11 230 persoane (16 392<br />
convorbiri), de pe întregul teritoriu al<br />
Statelor Unite, eşantion reprezentativ pentru<br />
populaţia americană. Rezultatele cercetărilor<br />
lor au fost publicate sub forma<br />
a două rapoarte, unul asupra comportamentului<br />
sexual al bărbatului (1948), altul<br />
asupra comportamentului sexual al femeii<br />
(1953). Cercetările au scos în evidenţă<br />
faptul că practicile sexuale ale bărbatului<br />
şi femeii sunt extrem de variate şi că ceea<br />
ce era blamat sus şi tare era în realitate<br />
practică curentă -> PARAFILIE.<br />
KLEIN (Melanie), psihanalistă engleză<br />
de origine austriacă (Viena,<br />
1882-Londra, 1960).<br />
Cercetările sale, axate pe conflictele<br />
precoce care apar în relaţia mamă-copil,<br />
o determină să distingă două momente<br />
în primul an de viaţă, caracterizat fiecare<br />
printr-o „relaţie cu obiectul" specială (adică<br />
un mod de a sesiza „obiectul" şi de a se<br />
situa în raport cu acesta).<br />
Primul dintre aceste momente, zis<br />
„poziţie schizoparanoidă", acoperă primele<br />
trei sau patru luni din viaţa copilului.<br />
în această perioadă, sugarul stabileşte<br />
173