DICTIONAR DE PSIHOLOGIE -Larousse.pdf - Soroca

BESTIALITATE
de droguri. Aceste activităţi corespund copiii psihoiici a fost descirsă în: h'rt.lrenUi
unei intensificări a activării cerebrale, "IKIIX ( I 969); Dnmo'.teii nu-i de ujun.s
generatoare de plăcere.
(14711). l-vud.ilii \ ieţii (1973); Pentru ;i li
părinţi acceptabili (1988)
BESTIALITATE, perversiune sexuală
care constă în raportul sexual cu un BIBERI (Ion), scriitor, psihiatru şi
animal.
psiholog român (Turnu Severin,
Bestialitatea este foarte răspândită ca 1904 - Bucureşti, 1990).
fanta/are. întălnindii-se în mitologie si în Licenţiat în medicină si în litere si filoarte.
în practică, ea este mai rară, dar se sofie la Bucureşti, a audiat apoi cursuri
găseşte la ambele sexe. îndeosebi la per- la Sorhona si Ia College de France. în
soanelc care trăiesc într-o anumită izolare. 1936 i s-a acordat premiul Fundaţiilor
cum sunt păstorii tic turme sau soldaţii din Resiale pentru scriitorii tineri, pentiu eseul
deşert. Bestialitatea se poate observa si la 77).i;iafov reeditat în 1971 (text revizuit)
unii demenţi sau arieraţi, ori în accesele de sub titlul Viuţii si monrtcn in evohili.i
doxala performanţă de a trata in extenso
BETTELHEIM (Bruno), psihanalist teme .specifice psihanalizei (subconştientul.
american de origine austriacă (Viena, visele, aimoasa. nevrozele, moartea etc.)
1903 - Silver Spring, Washington, cu o ostentativă ignorare hibliourafică a
1990). psihanaliştilor, ale căror idei totuşi le frtie-
După ce a fost internat. în 193S, la tifică. Lreud e citat doar ici-coio. ca un
Daehau şi la Buchcnwald, emigrează în autor minor. A scris, între altele: Runeţiu
1939 în Statele Unite. în cursul lunilor ni le creiitourc .ilc subconştientului (1938);
petrecute în lagărele de concentrare a Individuiiliuue şi' dc\tin, 2 volume (1945);
supus observaţiei comportamentul code- Visul si structurile subconştientului (1970);
extremă. Rste vorba de „o situaţie trăită de untropi>k)gică ( 197 1) încearcă să prezinte
subiect ca inevitabilă şi iremediabilă dis- comportamentul „biopsihic" al omanistrugere",
contra căreia mi poate reacţiona melor ca sisteme dinamice informaţionale
decât prin mecanisme de apărare psihotice. şi cu autoreglare, dintr-o perspectivă plun-
La un moment dat. convins de caracterul disciplinară,
ineluctabil al destinului său, subiectul
încetează să mai lupte şi nu face decât BILINGVISM, practică a două
să aştepte moartea iminentă. Din aceste limbi.
observaţii Bettelheim trage învăţăminte în Franţa, bilingvismul se întâlneşte
şi concluzii practice: întrucât un mediu în regiuni ca Alsacia şi Brctania, unde
nefast poate conduce la dezagregarea populaţiile rămân ataşate de limba lor oripersonalităţii,
trebuie să fie posibilă ginară, precum şi în ţări ca Belgia,
„reconstruirea" copiilor psihotici şi redarea Preşcolarul învaţă cu uşurinţă limbile
lor vieţii, amenajândii-le condiţiile pentru pe care le aude vorbite în anturajul său.
aceasta. Experienţa sa în ceea ce priveşte Este însă de notat că unii autori, cum
46
BINSWANGER
este ele exemplu E. Pichon. consideră că Sorbona, iar după patru am devine dircebiliimvismul
poate tulbura funcţiile ordo- torul acestuia.
natoare ale limbajului, prin faptul că în îl interesează toate procesele gândirii,
acest caz copilul este supus influenţei a dar cercetează mai ales inteligenţa, al cărei
două culturi, a două moduri de gândire studiu încearcă să-l aprofundeze prin toate
diferite, a două sisteme de relaţii intre mijloacele posibile. Studiază aspectele
cuvinte şi concepte, care nu se suprapun fizionomiei, ale capului şi corpului, se
exact. Alte cercetări, dimpotrivă, demon- interesează de grafologie şi de inteligenţa
strează că bilingvii au un avantaj iute- copiilor. în 1904, ministerul instrucţiunii
lectual faţă de monolingvi (J.K. Bhatnagar, publice decide să organizeze învăţământul
M. Eiscnstein.D.A.Wagner. 1980). Bilmg- pentru anormali; se constituie o comisie,
vişinul artificial - ca acela al copiilor din care face parte şi Binet, însărcinat săi
imigraţi, obligaţi să utilizeze două limbi depisteze pe cei suferinzi de debilitate
spre a putea comunica cu părinţii lor. pe mintală. în anul 1905 a fost publicată, în
de o parte, cu vecinii, pe ele altă parte — colaborare cu T. Simon'. o metodă de
poate fi sursă de tensiuni şi de dificultăţi, depistare, mereu ameliorată până în 1911.
Această „scară metrică a inteligenţei"
BILIOS, temperament în care pre- (S.M.I.) a fost primul test mental realdomină
sau se crede că predomină mente util în practică. Succesul ei mondial,
bila (fierea). '^;>t ^ simplitatea sa. stă la originea dez-
Reluând teoria pitagorică a umorilor, \oltării întregii psihometrii". Scara metrică
Hippocratc recunoaşte patru umori prinei- a inteligenţei a făcut obiectul a numeroase
pale: sângele, flegma sau limfa, bila gal- adaptări şi revizuiri, dintre care cele mai
benă si atrabila neagră. Din această obscr- celebre sunt, în Statele LJnitc, acelea ale lui
vaţic decurge teoria celor patru tem- L- Tcrman' şi M.A. Merrill (1937 şi 1960),
peramcnte'.^Biliosul are pielea galbenă, iar în Franţa aceea a lui Zazzo. cunoscută
este ambţios. C. Galen (131-201), care a inteligenţei" (N.S.M.1.1. Din opera lui
reluat teoria temperamentelor a lui Binet se poate citi cartea Idei moderne
Hippocratc numeşte biliosul „coleric" (de ^upru copiilor (1909), lucrare care conla
gr. khole, „bilă"). Această noţiune, stituie testamentul său pedagogie,
perimată azi, a trecut în limbajul popular
( a vărsa fiere") BINSWANGER (Ludwig), psihiatru
elveţian (Kreuzlingen, 1881 - id.,
BINET (Alfred), psiholog francez 1966).
(Nisa, 1857-Paris, 1911).
Este cunoscut în psihiatrie prin des-
S-a consacrat psihologiei după ce s-a crierea în termeni noi a unor psihoze*
afirmat ca autor dramatica obţinut licenţa (îndeosebi mania"), datorită aplicării meîn
drept şi a întreprins studii de ştiinţe todei fenomenologice. Prieten al lui Freud,
naturale (răsplătite cu titlul de doctor în nu aderă total la concepţiile acestuia,
ştiinţe). în 1891 intră ca preparator la concepţii care, crede Binswanger, riscă să
laboratorul de psihologie fiziologică de la reducă omul la o mecanică a impulsiilor.
47