30.12.2013 Views

DICTIONAR DE PSIHOLOGIE -Larousse.pdf - Soroca

DICTIONAR DE PSIHOLOGIE -Larousse.pdf - Soroca

DICTIONAR DE PSIHOLOGIE -Larousse.pdf - Soroca

SHOW MORE
SHOW LESS

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.

CVARTILARE<br />

repartizarea normală a efectivelor,<br />

în funcţie de valorile lor.<br />

Dacă, de exemplu, orânduirii unu lângă<br />

alta coloane de recruţi aşe/.aţi după înălţime,<br />

se obţin şiruri de lungimi diferite: la<br />

extremităţi ele sunt foarte scurte (întrucât<br />

există puţini pitici şi puţini uriaşi), pe când<br />

aceste şiruri ating lungimea maximă la<br />

valorile mijlocii. Privită în linie dreaptă,<br />

populaţia examinată se repartizează aproximativ<br />

în felul arătat. Dacă unim printr-o<br />

linie continuă punctele extreme ale fiecărui<br />

şir, obţinem o curbă sub formă de clopot,<br />

ale cărui valori centrale şi dispersie sunt<br />

uşor de determinat. Distribuirea notelor<br />

în cazul unui bun test" ascultă de Icsjea<br />

normală. Cele mai multe dintre probele<br />

psihometrice moderne sunt etalonate pornindu-se<br />

de la valorile extrase din curba lui<br />

Gauss. > <strong>DE</strong>VIAŢIE STANDARD.<br />

CVARTILARE, etalonare care divizează<br />

o distribuţie în patru părţi<br />

egale.<br />

Prima cvartilă este valoarea variabilei<br />

care face ca 25 c /< din observaţii să-i fie<br />

inferioare. A doua cvartilă este mediana.<br />

Distanţa dintre prima şi a treia cvartilă se<br />

numeşte „ecartul interevatilar". -* OGIVA<br />

LUI GALTON.<br />

CVERULENŢĂ, reacţie revendicativă<br />

şi agresivă a persoanelor<br />

care se cred frustrate.<br />

De obicei aceştia sunt paranoici, veritabili<br />

„persecutaţi-persecutori", care se<br />

ruinează în procese şi uneori merg până la<br />

crimă pentru a răzbuna o pretinsă injustiţie.<br />

Se spune despre un cverulent că este<br />

„procesoman",evocându-se astfel propensiunea<br />

sa pentru intentarea de procese.<br />

Curba lui Gauss: reprezentare normală a efectivelor in funcţie de note<br />

<strong>DE</strong>BILITATE MINTALĂ -> <strong>DE</strong>FI-<br />

CIENTĂ<br />

INTELECTUALĂ.<br />

D<br />

<strong>DE</strong>CILAJ, divizare a unui ansamblu<br />

statistic, reprezentativ pentru o<br />

populaţie determinată, în zece<br />

clase cu efectiv egal.<br />

Această etalonare*, care se bazează pe<br />

principiul ogivei lui Galton'. permite situarea<br />

unui individ în raport cu populaţia<br />

căreia îi aparţine. Decilajul nu este o<br />

măsură, ci un clasament. Dacă, de exemplu,<br />

administrăm un test psihometric la o sută<br />

de şcolari de aceeaşi vârstă, pe care îi<br />

clasăm în ordinea crescândă a notelor<br />

primite, se obţine o curbă care are aproximativ<br />

aparenţa unui S culcat sau a unei<br />

semiogive, cu un palier care reprezintă<br />

măsura cea mai frecvent întâlnită. Divizarea<br />

efectivului în zece părţi egale furnizează<br />

clasele („interdecilele") cărora le putem<br />

stabili valorile limită corespunzătoare, fiind<br />

suficient să le citim pe ordonată. A cincea<br />

decilă corespunde medianei. La extremităţi<br />

se situează elevii cei mai slabi şi cei mai<br />

bine dotaţi. în terminologia franceză, prima<br />

decilă este cea superioară; în terminologia<br />

anglo-saxonă, invers.<br />

<strong>DE</strong>CIZIE, alegere dintre mai multe<br />

posibilităţi.<br />

Decizia succede, în general, unei deliberări.<br />

Copilul, care trăieşte mai ales în<br />

prezent, este incapabil să delibereze multă<br />

vreme, să-şi imagineze clar viitorul; el se<br />

decide prin impulsie. Unii adulţi, lipsiţi de<br />

maturitate, se comportă în acelaşi fel. Alţii,<br />

dimpotrivă, se arată incapabili de a alege.<br />

Deciziile luate în grup sunt, în general, mai<br />

îndrăzneţe decât acelea luate individual.<br />

<strong>DE</strong>CROLY (Ovide), medic şi psiholog<br />

belgian (Renaix, Belgia, 1871 -<br />

Uccle, 1932).<br />

Decroly ar vrea să facă din şcoală<br />

prelungirea mediului natural al copilului,<br />

un loc în care se studiază concret realitatea,<br />

în care pedagogia se organizează în<br />

jurul trebuinţelor esenţiale şi intereselor<br />

fiecăruia: hrănirea, protecţia împotriva<br />

intemperiilor, apărarea împotriva pericolelor<br />

exterioare, activitate utilă şi recreere.<br />

Baza tuturor acestor exerciţii fiind observaţia,<br />

învăţătorul trebuie să-1 pună pe<br />

şcolar în contact direct cu lumea fiinţelor<br />

şi lucrurilor care îl înconjoară. Copilul<br />

trebuie să lucreze folosind documentele<br />

91

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!