DICTIONAR DE PSIHOLOGIE -Larousse.pdf - Soroca

CASĂ DE AJUTORARE SPECIALIZATA
CASĂ DE AJUTORARE SPECI-
ALIZATĂ (M.A.S.), stabiliment
rezervat adulţilor handicapaţi,
incapabili de autonomie şi având
nevoie de îngrijiri permanente, sub
supraveghere medicală.
Aceste casc au fost create, în Franţa,
prin decretul din 26 decembrie 1978, ca
aplicare a artcolului 4d din legea de orientare
în favoarea persoanelor handicapate
iM) iunie 1975). File sc adresează subiecţilor
atinşi dc aricraţie' mentală, de tulburări
motorii importante, dc deficienţe senzoriale,
incapabili să aibă grijă dc ei înşişi
şi tributari unei supravegheri medicale
si unor îngrijiri permanente. Dc mărime
redusă (în medie H) 41) de paturi), ele
au un personal destul de numeros, capabil
să acorde asistentă pensionarilor în actele
vieţii curente (toaletă, vestimentaţie,
mese...), sa-i distreze şi sa-i îngrijească.
Acest personal este încadrat de o echipă
care. în general, cuprinde: psiholog, medic,
infirmier, educator specializat, psihomotrician,
reeducator. Circulara ministerială din
28 decembrie l l )78 insistă asupra necesităţii
prezervării legăturilor bolna\ ilor cu
familiile lor. evitându-se izolarea iieogralică,
favorizându-se ajutorarea cotidiană
diurnă a handicapaţilor, creându-se în acest
sens structuri dc ajutorare din partea familiilor
în stabilimente şi făcând ca şi familiile
să participe la gestionarea instituţiilor.
-• PLASAMENT FAMILIAL SPECIALIZAT.
CASTRARE, ablaţie sau distrugere
chirurgicală, accidentală sau criminală,
a organelor de reproducere.
Castrarea poate determina modificări
de comportament specifice. Lucrul acesta
este manifest la animal (cocoşul castrat
îşi pierde orice agresivitate şi tendinţa de
58
dominaţie), pe când la om alterările de
personalitate sunt mai puţin evidente.
Acestea depind mai ales de circumstanţele
în care survine castrarea. Aşa se explică
faptul că la soldaţii castraţi prin rănire pe
câmpul de luptă nu regăsim personalitatea
Castrarea chirurgicală (ablaţia testicul Mor)
a fost practicată în mai multe ţări, în specriminalilor
sexuali, fiind înlocuită, la începutul
anilor I97().de castrarea chimică.
CATALEPSIE, stare patologică ce
se caracterizează prin pierderea
momentană a sensibilităţii şi contractilităţii
voluntare a muşchilor.
Corpul bolnavului devine tot atât de
plastic ca ceara moale (flexibilitate de
ceară) şi păstrează, fără vreo oboseală
aparentă, postura care i se imprimă. Unele
cri/e de somn cata-leptic, în cursul cărora
pacientul poate lăsa impresia că este mort
(aceste crize pot dura ore, dar şi luni
întregi), se produc în urma unor violente
şocuri emoţionale, a unor intoxicaţii sau
ca urmare a unor afecţiuni ale sistemului
nervos central. Catalepsia se întâlneşte în
isterie, hipnoză şi îndeosebi în demenţa
precoce de formă catatonică.
CATATONIE, sindrom complex
care cuprinde tulburări psihomotoare
şi perturbări neurovegetative;
se întâlnesc în special în schizofrenie
şi uneori în anumite boli
infecţioase, cum sunt encefalita
psihozică azotemică acută.
Catatonia se caracterizează, în esenţă,
printr-o stare de pasivitate stuporoasă,
conservarea posturilor impuse (eatalepsie)
şi negativism (refuzul de a vorbi, de a
mânca etc.) Impulsuri subite pun capăt
uneori acestui tablou: strigăte, acte de violentă,
furie, care îl lac pe bolnav periculos
pentru anturajul său. Această stare poate li
trecătoare, periodică sau cronică. Unele
cazuri de catatome acută evoluează rapid
spre moarte. Tcrapeuticile propuse vana/â
de la un autor hi nitul: electroşocuri,neurolcpticc,
hibernare artificială. Cât despre
tetice. Pentru unii catatonia ar ii de origine
CĂMIN DE PROTECŢIE
graniţa a două clase sau a două
stări psihologice.
De exemplu, despre un copil al cărui
coelicient intelectual se situează între 7 I si
«4 se va spune că este un ..caz limita" (se
spune si boalcrlinc). în patologia mentală,
^ vorbeşte de „stare limită" atunci când
simptomeie onservate sunt nucmieuuire
î m r c
nevroza şi psihoză. Cu toate acestea.
Şoarece numai rareori se ajunge ia psitiere
din realitate, analoană cu autismul), ''*'' u l m ° l -' clmc '> tc elasilicaiea americana
"e cinJ îcntru iltii ir" ave i o cm/1
lJ
' n ]9W (D S M R) sc poate m;milcsta
' '"~
oreanică
' ' ' prin acte impulsive, cum sunt cheltuiel,le
1K
nesăbuite sau lurtul din vitrine, instabili-
CATHARSIS, cuvânt grecesc care
U llk ' sociale, instabi
talca S1 e x c c s u l ln rck
înseamnă „purificare", „purgatie". •' t^"v-un slab control emoţiona ,
lllatca
reprezentaţiei dramatice asupra specta
lorilor. La S. Freud si .1. Breuer. desem
puternică încărcătură emoţională, până
atunci parţial sau total refulata.
Metoda cathartica este utilizată în
psihologie pentru valoarea sa terapeutică.
Tehnicile folosite variază de la psihanaliza
clasică la strigătul primai, trecând prin
narcoanaliză şi psihodramă. La copii se
foloseşte mai ales jocul liber, datorită
căruia tendinţele profunde se pot exprima
în mod spontan. Figurine de plastilină,
păpuşi sau marionete care simbolizează
persoane din anturajul copiilor (părinţi,
fraţi. surori...) pot fi maltratate sau distruse
fără teama de represalii, ceea ce le permite
micilor pacienţi să se purifice dc agresivitatca
şi de angoasa lor.
CAZ LIMITĂ, subiect care se situează
într-o zonă de frontieră, la
„ „ ,, 1 urăt ca Pcrsolla latllc
^ ^.^ , t atamcmu|
C A M | N D E PROTECTIE, centru
de
g az(lu
j re
destinat persoanelor
h a n d i c a p a t e .
, , . P c m n l m u ; bo n;|vi mint iiu o c
j, j ţj
:
amelioraţi
v u eca sau t oartc
ieşirea din
, spita Constituie un examen redutabil. Spre
.^ . ljllUl sa sc rCL1L
laptezc în mod progresiv
i , .. la viaţa socia a S M crcal cainine de protcc
ic a d i c a m c d i i dc viaţa aiT Ciuijatc în
ţ ' ,
f uncţ
j c de
trebuinţele şi carenţele beneficiarilor
acestora. Linele dintre aceste
cămine, anexate spitalelor, clinicilor psihi-
,trice sau centrelor de ajutor prin muncă*,
;
grupează 12-15 bolnavi care, din punct de
vedere legal, nu sunt spitalizaţi, ci sunt
consideraţi muncitori legaţi prin contract
de stabilimentul în care lucrează.
Există şi cămine dc protecţie individuale
(plasamente familiale, supravegheate de
50