DICTIONAR DE PSIHOLOGIE -Larousse.pdf - Soroca

prezentării nici unui psiholog român. Ce-i drept, domnul Norbert Sillamy
consemnează patru mari psihologi ..d'origine roumainc", aceştia numindu-se
Georgc Devereux, unul dintre creatorii etnopsihiatriei (născut la Lugoj, 1908),
Georges Politzer (născut la Oradea. 1903), protagonistul psihologiei „omului
concret", Jacob L. Moreno, fondatorul sociometriei şi al psihodramei (născut
la Bucureşti, 1889) şi David Wechsler. autor al unor teste de inteligenţă utilizate
cu succes pe toate meridianele (născut şi el tot la Bucureşti, 1896). Dar unde
este Nicolae Vaschide, acest veritabil Panait Istrati al psihologiei româneşti 1 ,
care a publicat aproape exclusiv în limba franceză, în Franţa, cele aproape
170 de lucrări ale sale, din care 12 sunt cărţi? Unde sunt fie şi numai acei
neurologi, neuropsihiatri şi psihologi români care — ca Gheorghe Marinescu,
Dimitric Drăghicescu, Constantin Georgiade sau Mihai Ralca — s-au afirmat
mai întâi chiar în metropola francofoniei? Era firesc să reparăm această
dureroasă nedreptate, consacrând în dicţionar articole unora dintre cele mai
reprezentative personalităţi ale neuropsihiatriei, psihologiei şi pedagogiei
româneşti, cu acordul Editurii Larousse, căreia îi aducem mulţumirile noastre
şi pe această cale.
Mulţumiri aducem şi domnului Alexandru Darie, de la Institutul de Ştiinţe
ale Educaţiei, care ne-a precizat unele date biografice privindu-i pe unii
pedagogi români incluşi în dicţionar.
NOTE
Dr. LEONARD GAVRILIU
1
Vasile Pavelcu, Metamorfozele lumii interioare, Editura Junimea, Iaşi,
1976,p.211.
2
A se vedea Didier Julia, Dicţionar de filosof ie, traducere, avanprefaţă şi
completări privind filosofia românească de dr. Leonard Gavriliu, Editura
Univers Enciclopedic, Bucureşti, 1996.
3
A se vedea S. Freud, Interpretarea viselor, traducere, preambul la versiunea
în limba română şi note de dr. Leonard Gavriliu, Editura Ştiinţifică, Bucureşti,
1993, p. 10.
PREFAŢĂ
Ca orice ştiinţă tânără, psihologia este în permanentă dezvoltare, cu atât mai
mult cu cât se află la confluenţa antropologiei, pedagogiei şi sociologiei, ale
căror progrese le urmăreşte. An de an ea se îmbogăţeşte cu noi concepte.
De aceea ne-a apărut necesar să punem la punct o nouă ediţie a Dicţionarului
de psihologie publicat în 1964 de Librăria Larousse. Am refăcut total precedenta
lucrare, suprimând numeroase părţi introductive la articole, cât şi unele
articole, adăugând altele, actualizând pe cele păstrate. Numărul de articole,
care era la început de 700, a crescut la 1135. Azi s-au dezvoltat multe noţiuni
noi: bioenergie, centru de acţiune medicosocială precoce, parafilie, analiză
tranzacţională... O sută zece notiţe biografice sunt consacrate unor autori din
Europa, America sau Asia, ale căror contribuţii în domeniul psihologiei sunt
unanim recunoscute.
O parte importantă este consacrată educaţiei şi pedagogiei, deoarece mulţi
părinţi, profesori şi educatori sunt confruntaţi cu termeni tehnici sau cu sigle
cărora nu le cunosc sensul exact: hiperkinezie, C.D.E.S., Co.T.O.Re.P.,
C.A.M.P.S. etc. Psihanaliza, biotipologia, caracterologia sunt şi ele dezvoltate
spre a-i permite cititorului o informare concisă, însă exactă, asupra acestor
discipline adesea pe nedrept ignorate sau defăimate.
în afară de aceasta, orice cititor va găsi în dicţionar elemente de informaţie
privind neuropsihologia, etologia sau statistica. Elevii din ultimii ani de liceu,
studenţii în psihologie, asistenţii sociali vor putea recurge la acest dicţionar
spre a-şi completa, preciza sau actualiza cunoştinţele.