DICTIONAR DE PSIHOLOGIE -Larousse.pdf - Soroca
DICTIONAR DE PSIHOLOGIE -Larousse.pdf - Soroca
DICTIONAR DE PSIHOLOGIE -Larousse.pdf - Soroca
Create successful ePaper yourself
Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.
ALEXIE<br />
subiectului independenţa, semnalându-i tot<br />
ceea ce constituie o piedică în exercitarea<br />
autonomiei sale morale. Această atitudine<br />
permite cel mai adesea scurtarea duratei<br />
curei, dar prezintă pericolul de al vedea<br />
pe terapeut substituindu-şi propria personalitate<br />
aceleia mai slabe a bolnavului,<br />
care riscă să nu se mai poată dezvolta<br />
niciodată. Această primejdie nu i-a scăpat<br />
lui Alexander care, în anumite cazuri în<br />
care cura sa analitică riscă să eşueze, continuă<br />
să aplice în mod riguros principiile<br />
metodei freudiene.<br />
ALEXIE, pierdere a capacităţii de<br />
a înţelege limbajul scris.<br />
Subiectul nu prezintă de obicei<br />
tulburare de limbaj* oral (vorbeşte normal<br />
şi înţelege ceea ce i se spune), poate chiar<br />
să scrie corect, în mod spontan sau la<br />
dictare, dar nu izbuteşte să citească ceea<br />
ce a scris, deoarece a „uitat"' sensul<br />
cuvintelor scrise. Această deficienţă<br />
specială a percepţiei este datorată unei<br />
leziuni cerebrale situată la nivelul ariilor<br />
parastriate care înconjoară scizura<br />
calcarină. Alexia nu trebuie confundată cu<br />
dislexia', care este o perturbare a<br />
deprinderii de a citi.<br />
ALIENARE MENTALĂ, nebunie,<br />
tulburare a spiritului care face<br />
imposibilă viaţa socială.<br />
Avem accepţiunea profundă a termenului<br />
numai dacă îl raportăm la societate.<br />
Alienatul este incapabil să ducă o viaţă<br />
normală, să se conformeze regulilor grupului<br />
său social,el fiindu-i „alienat", adică<br />
străin grupului (în latineşte alienus = al<br />
altuia, străin, ostil). Ceea ce defineşte în<br />
primul rând alienarea mentală este perturbarea<br />
relaţiei cu semenul, alterarea funcţiei<br />
de comunicare. La alienat mijloacele de<br />
exprimare sunt tulburate, iar atitudinile,<br />
stranii, sunt greu de înţeles. Comportamentul<br />
său inadaptat constituie adesea o<br />
sursă de dezordine, ba chiar de pericol<br />
social, ceea ce motivează internarea într-un<br />
spital specializat. Autismul', caracterizat<br />
drept pierdere a contactului vital cu lumea<br />
exterioară, ca şi paranoia", marcată de deteriorarea<br />
relaţiilor sociale, sunt două forme<br />
majore ale alienării mentale. Din 1958,<br />
termenii „alienat" şi „alienare mentală" tind<br />
să dispară din vocabularul medical, fiind<br />
înlocuiţi de aceia de „bolnav mintal" şi<br />
„boală mintală". •• PSIHIATRIE; PSIHOZĂ.<br />
ALIMENTARE, actul de a hrăni,<br />
de a se hrăni.<br />
Problema alimentaţiei îl interesează pe<br />
psiholog din mai multe motive, principalul<br />
fiind influenţa acesteia asupra personalităţii<br />
şi dezvoltării intelectuale a indivizilor.<br />
A fost stabilit, într-adevăr, că malnutriţia<br />
precoce şi durabilă este responsabilă<br />
de slaba dezvoltare* intelectuală<br />
şi motorie a copiilor. Acest fenomen se<br />
observă la păturile sărace ale populaţiei şi,<br />
la scară mondială, în toate teritoriile unde<br />
încă mai domneşte foamea*. Toate studiile<br />
constată o întârziere semnificativă a dezvoltării<br />
mentale a subiecţilor care au suferit<br />
de malnutriţie în primul an de viaţă.<br />
Această întârziere rămâne definitivă, oricare<br />
ar fi apoi regimul aplicat acestor<br />
copii. -• ANOREXIE MENTALĂ; BULIMIE.<br />
ALTRUISM, termen creat de<br />
Auguste Comte spre a desemna<br />
grija dezinteresată pentru binele<br />
semenului.<br />
Altruismul îşi are sursa în natură, dar<br />
poate rezulta şi din reflecţie. Se observă,<br />
la fiinţe din aceeaşi specie, comportamente<br />
altmiste naturale, spontane. J. H. Masserman,<br />
de exemplu, citează cazul unor maimuţe<br />
care, puse într-o situaţie experimentală în<br />
care îşi pot lesne procura hrana, apăsând<br />
pe o pedală, renunţă multă vreme la hrană<br />
când au înţeles că actul apăsării pe pedală<br />
provoacă un şoc electric uneia din congenerele<br />
lor. Raţiunea ne prescrie să fim<br />
altruişti, deoarece fără solidaritate viaţa<br />
devine imposibilă. După W. Hamilton<br />
(Londra) şi R. Trivers (Harvard), altruismul<br />
ar putea fi definit ca o formă subtilă<br />
de egoism*.<br />
ALZHEIMER - BOALA LUI ALZHEIMER.<br />
AMBIANŢĂ, mediu fizic şi moral<br />
înconjurător.<br />
Condiţiile exterioare care acţionează<br />
asupra individului determină, în parte,<br />
comportamentul său. Comportamentul<br />
(C), spune K. Lewin, este în funcţie de<br />
persoană (P) şi de mediul său (M);<br />
C = f (P, M). Atmosfera încordată dintr-o<br />
familie dezbinată, climatul afectiv defavorabil<br />
dintr-o întreprindere sunt suficiente<br />
spre a explica numeroase eşecuri şcolare<br />
sau o scădere a productivităţii muncii,<br />
apariţia de sedimente de insatisfacţie şi<br />
chiar, la unele persoane, apariţia de tulburări<br />
de caracter*. Studiindu-se ambianţa<br />
diferitelor grupuri, s-a putut demonstra<br />
experimental că agresivitatea" este mai<br />
puternică în mediile sociale cu o structură<br />
autoritară decât în grupurile democratice.<br />
S-a observat, de asemenea, că ameliorarea<br />
relaţiilor interumane în colectivităţile de<br />
muncă determină o veritabilă eliberare de<br />
energie rămasă până atunci nefolosită şi,<br />
în consecinţă, o creştere a randamentului.<br />
Condiţiile fizice ale muncii, adică ventilaţia,<br />
temperatura, umiditatea, lumina şi<br />
AMBIŢIE<br />
zgomotele* au făcut obiectul unor studii<br />
aprofundate, deoarece au incidenţe reale<br />
asupra productivităţii. Pe când zgomotele<br />
provoacă o creştere a tensiunii, muzica,<br />
judicios folosită, destinde. Pentru a se<br />
evita oboseala vizuală şi deci o scădere<br />
a randamentului, iluminatul trebuie să fie<br />
suficient; la fel, ventilaţia trebuie adaptată<br />
diferitelor tipuri de activitate.<br />
I<strong>DE</strong>XTRIE, aptitudine de a se<br />
servi cu aceeaşi dexteritate atât de<br />
mâna dreaptă cât şi de cea stângă.<br />
Ambidextriile veritabile sunt rare.<br />
Majoritatea indivizilor care se bucură de<br />
această aptitudine sunt stângaci contrariaţi,<br />
care au reuşit să-şi educe în mod corect<br />
mâna lor nedominantă.<br />
AMBIEGAL, tip psihologic la care<br />
tendinţele extratensive* şi introversive*<br />
se echilibrează.<br />
Tipul ambiegal a fost considerat de unii<br />
psihologi şi de către însuşi H. Rorschach*<br />
drept tipul cel mai echilibrat. Persoanelor<br />
cărora li se aplică acest calificativ nu le<br />
repugnă acţiunea, dar, înainte de a trece la<br />
aceasta, simt nevoia de a reflecta la ceea<br />
ce au de făcut şi de a se pregăti. Cu toate<br />
acestea, o astfel de atitudine poate exprima<br />
şi îndoiala, indecizia.<br />
AMBIŢIE, aspiraţie la un statut<br />
superior.<br />
Dorinţa de glorie sau de îmbogăţire le<br />
permite indivizilor să-şi mobilizeze toate<br />
energiile, să acceadă la un nivel mai ridicat<br />
şi să-şi realizeze potenţialităţile. Dar atunci<br />
când ambiţia nu se bazează pe capacităţi<br />
reale, cum este cazul la unii debili, ea este<br />
cauza unor decepţii şi inadaptări*.<br />
24