DICTIONAR DE PSIHOLOGIE -Larousse.pdf - Soroca

More documents

Recommendations

Info

CENTRU DE GUIDANCE terasament până la finisarea unor mici Strasbourg ( 1947) şi la Mulhousc ( 1949). piese de echipament industrial. Muncitorii De atunci încoace, numărul CM.P.P. nu a primesc un salariu (în general mic) care încetat să crească. Misiunea lor este dublă: este acoperit de produsele muncii. Centrele stabilirea unui diagnostic si tratarea tulbusunt supuse legislaţiei muncii. Cheltuielile rarilor, fără ai scoate pe subiecţi din fiului departamental de ajutor social. vorba de perturbaţii psihologice minore sau de dificultăţi instrumentale (tulburări CENTRU DE GUIDANCE, centru de psihomotncitate. de limbai), tratate fie medico-psihologic, în care medici, prin psihoterapie', fie prin reeducare'. psihologi, reeducatori şi asistenţi Tratamentul include şi o acţiune asupra sociali examinează copiii inadap- familiei, care poate beneficia de sfaturi taţi, îi călăuzesc în propriile lor pedagogice, educative sau psihologice. eforturi de a-şi descoperi şi dez- Centrele au un câmp de acţiune similar cu volta potenţialităţile personale şi îi acela al reţelelor de ajutorare specializate reeducă, fără a-i scoate din mediul (R.A.S.r şi al dispensarelor de inienă lor natural. mentală. Această formulă de readaptare, caracterizată de respectul persoanei, este mai CENZURĂ, control critic al actelor economică şi mai ales mai puţin trauma- unei persoane. ti/antă decât reeducarea în internat. Ea sa S. Fieud a dat acest nume instanţei dezvoltat considerabil după 1960, o dată psihice descoperită de psihanaliză', instanţă cu creşterea reţelei de centre medico-psi- care triază dintre sentimentele intime pe hopedagogice' (CM.P.P.) şi, din 1976 acelea pe care conştiinţa' le poate admite, încoace, o dată cu crearea centrelor de acţi- re.spingâiidu-le pe cele care sunt periune medico-socială precoce (C.A.M.S.P.) culoase sau neeonlorme cu exigenţele CENTRU MEDICO-PSIHOPEDA- GOGIC (CM.P.P.), stabiliment public sau privat unde se operează depistarea şi tratamentul copiilor şi adolescenţilor aflaţi în situaţia de eşec şcolar, a căror inadaptare este legată de tulburări neuropsihice sau de tulburări de cornportament. Promotorii acestor centre au fost A.Bcrge şi G. Mauco, care în 1946 au inaugurat „Centrul Claude Bernaal". la Paris. La scurt timp după aceea. J. Boutonicr şi M. Debcsse au creat organisme similare la dar Iară a-şi pierde nimic din dinamismul lor. reapar, sub o formă deghizată, în vise. actele ratate sau în simptomele nevrotice. * APARAT PSIHIC. CEREBRAL, persoană la care predomină viaţa intelectuală. Descris sub acest termen de C. Sigaud şi L. Mac Auliffe. acest tip de indivizi se caracterizează pnntr-un corp zvelt, lungii in şi o atitudine în general ştearsă. Cerebralul corespunde nervosului lui Hippocratc şi leptosomului din terminologia lui ti. Kretschmer. CEREBROTONIE, în tipologia' lui W. H. Sheldon, componentă a temperamentului în care predomină tensiunea nervoasă, îndoiala şi inhibiţia. Cerebrotonul (sau cerebrotonicul) preferă meditaţia şi expresia simbolică şi nu acţiunea directă. Cerebrotonul extrem, care trăieşte interiorizat, prezintă de obicei tulburări funcţionale: insomnie, oboseală cronică, tulburări cutanate. CHARCOT (Jean Martin), neurolog francez (Paris, 1825 - Lac Ies Settons, Nievre, 1893. Profesor de anatomie patologică la Salpctriere, a descris simptomatologia sistemului nervos; a acordat o importanţă deosebită nevrozei', pe care o defineşte ca pe ,,o stare morbidă care are în mod evident drept sediu sistemul nervos şi care nu lasă în anatomia cadavrului nici o urmă materială vizibilă". Ocupâdu-se de isterie', constată că crizele sunt provocate de amintirea înăbuşită a unui violent soc emoţional. A fost unul dintre cei care au utilizat pentru prima oară hipnoza" şi sugestia pentru a trata această afecţiune. Lecţiile sale, traduse în principalele limbi, sunt cu asiduitate însuşite şi îi aduc o reputaţie mondială. S. Freud a fost unul dintre discipolii săi. Printre elevii săi direcţi s-au numărat neurologii francezi J. Babinski, J. Dejerine, P. Mărie, care au făcut celebră şcoala de la Salpetriere. CHESTIONAR, serie de întrebări standardizate, orale sau scrise, puse în cadrul unei anchete. De obicei singura sarcină a subiectului CHIMIOTAXIE ..Aveţi adesea dureri de cap'.'" (întrebare „închisă"). Dar există si întrebări ..deschise", caz în care cel anchetat răspunde liber (..Ce meserii v-ar plăcea să profesaţi '(.întrebări preforniate sau întrebări cu alegere multiplă (subiectul trebuie să bifeze o căsuţă dintr-un număr de răspunsuri propuse). zintă in realitate excelente caracteristici metrologice iar chestionarele au o validitate comparabilă întrucâtva cu aceea a testelor de inteligenţă. Ele permit să se facă sondaje de opinie (chestionare de atitudini), servesc în orientarea profesională (chestionare de interese profesionale) si în psihologia clinică (chestionare de personalitate). Dintre cele mai bune chestionare utilizate în psihopatologie, să cităm inventarul de personalitate multiiazic Minnesota (Minnesota Multiphasic Personality lnventory sau MMPl),care permite măsurarea a numeroase trăsături de personalitate: tendinţe ipohondrice, depresive, isterice, CHILDREN APPERCEPTION TEST -• THEMATIC APPERCEPTION TEST. CHIMIOTAXIE, reacţie de atracţie sau de respingere a unui animal provocată de un agent chimic. Viermele de mătase, alertat de mirosul femelei sale, s,e îndreaptă spre aceasta (chimiotaxie pozitivă), chiar dacă ea se găseşte la o distanţă de kilometri. Un pui de boiştean, atacat de un adult din aceeaşi specie, emite o „substanţă de înspăimântare" care îl pune pe fugă pe agresor (chimiotaxie negativă) şi împiedică astfel distrugerea congenerilor săi. 62
CLASĂ DE INTEGRARE ŞCOLARA şi „clase de adaptare" în şcoala elementară şi la nivel gimnazial. Aceste secţii şi clase au efective mici (8 în cazul deficienţilor auditivi, 12 în cazul deficienţilor vizuali. 15 în cazul copiilor care au dificultăţi relaţionale). Ele sunt încredinţate unor cadre didactice titulare care deţin C.A.P.S.A.I.S. (certificat de aptitudine pentru acţiuni pedagogice specializate de adaptare şi de integrare şcolară) sau, în învăţământul secundar, unor profesori cu stagii într-un centru naţional de pedagogie specială, care colaborează cu alţi specialişti: psihologi, ortofonişti, medici, reeducatori care depind fie de R.A.S. (reţea de ajutorări specializate'), fie de un CM.P.P. (centru medieo-psihopedagogic') sau de o altă instituţie din afara şcolii. în şcolile secundare, clasele de adaptare funcţionează de la clasa a Vi-a la clasa a III a [în Franţa numerotarea claselor se face descrescător, începând cu clasa a XII-a, care corespunde clasei I primare de la noi — nota trad.|, în aceleaşi localuri ale colegiului de învăţământ secundar (C.E.S.) normal. Programele de învăţământ şi orarele sunt acelea pune un accent aparte pe disciplinele de bază (matematica şi limba franceză), pe activităţile fizice şi pe activitatea creatoare, în 1984, potrivit unei note informative a Ministerului Educaţiei Naţionale, existau în Franţa 18 243 de elevi în clasele de adaptare. Admiterea în clasele de adaptare este propusă de o comisie medieopedagogică. Durata nu trebuie să depăşească un an, progresele fiecărui elev fiind supuse evaluării la finele anului şcolar. în urma bilanţului, comisia poate stabili necesitatea, de la elev la elev, a unui nou an în clasa de adaptare. Din 1981. clasele de adaptare nu mai sunt considerate ca ţinând de învăţământul special*. • CLASĂ DE INTEGRARE ŞCOLARĂ. CLASĂ DE INTEGRARE ŞCO- LARĂ, clasă specială, care primeşte în mod diferenţiat, în unele şcoli elementare sau, excepţional, în grădiniţe de copii, copii care suferă de un handicap motor, senzorial sau mental, capabili însă de a profita, în mediul şcolar obişnuit, de un învăţământ adecvat şi adaptat posibilităţilor lor. în Franţa, legea de orientare în favoarea persoanelor handicapate,din 30 iunie 1975, 1(1 iulie 1989, au fixat ca obiectiv prioritar integrarea copiilor handicapaţi în mediul şcolar obişnuit. Dar o asemenea acţiune necesită un ajutor' adaptat elevului şi un sprijin dat cadrului didactic. Circularele nr. 91-302 şi nr. 91-3()4,din 18 noiembrie 1991 (B.O. nr. 3 din 16/1/1992), ale Ministerului Educaţiei Naţionale, precizează formele şi modalităţile acestei integrări care, fie ea individuală sau colectivă, pe timp limitat sau permanentă, aplicată într-o clasă obişnuită sau specializată, beneficiind sau nu de sprijin din afară, va trebui să evite întotdeauna reconstituirea de structuri segregative. Clasele de integrare şcolară (CI. I. S.), definite în circulara nr. 91-304, înlocuiesc clasele de perfecţionare" şi clasele pentru handicapaţi cu deficienţe motorii sau senzoriale. Efectivul lor este limitat la 12 elevi. Există clase de integrare pentru copii atinşi de un handicap mental, încredinţaţi unor învăţători titulari ai certificatului de aptitudine pentru acţiuni pedagogice specializate (C.A.P.S.A.I.S.), opţiune E sau D; clase de integrare pentru copii cu un handicap auditiv, luaţi în sarcină de învăţători posesori de C.A.P.S.A.I.S.. opţiune A; clase de integrare pentru deficienţi vizuali sau orbi, încredinţaţi unor învăţători titulari ai C.A.P.S.A.I.S., opţiune B; în sfârşit, există clase de integrare pentru copii care prezintă un handicap motor, care cad în sarcina unor învăţători posesori de C.A.P.S.A.I.S., opţiune C. Admiterea donată deciziei unei comisii de educaţie specială" (C.D.E.S.), în general a unei comisii a circumscripţiei de învăţământ preelementar şi elementar (C.C.P.E.). Situaţia elevilor este revizuită în fiecare an. în fiecare clasă de integrare, învăţătorul elaborează un proiect pedagogic pentru grup şi un proiect pedagogic pentru fiecare elev în parte, fixând obiective, în cooperare cu familia, şi specificând ajutoarele şi echipamentele de care are nevoie (ordinatoare, maşini de scris, minitelel'oane, magnetoscoape, calculatoare...). Dacă este necesară recurgerea la intervenienţi specializaţi, tot el este acela care stabileşte legăturile de trebuinţă. CLASIFICARE ţionare datează de la legea din 15 aprilie 1909. Acest şcoli, după decretul din 30 august 1985, poartă numele de „stabilimente regionale de învăţământ public adaptat" (E.R.E.A.). în 1987, existau în Franţa 81 de stabilimente de felul acesta, cu un număr de 1 1 808 şcolari, 27 de şcoli autonome de perfecţionare cu 1 571 elevi, 4 726 clase speciale (în majoritatea lor clase de perfecţionare) pentru 63 555 copii. Dacă se ia în considerare faptul că totalul subiecţilor şcolarizaţi se ridică la aproape CLASĂ DE PERFECŢIONARE, clasă specială care primeşte şcolari atinşi de o deficienţă intelectuală uşoară sau medie şi care nu prezintă tulburări de comportament. Clasele de perfecţionare sunt anexate şcolilor elementare, dar ele pot fi de asemenea grupate în „şcoli naţionale de perfecţionare" sau în „şcoli autonome de perfecţionare". în Franţa, organizarea şi funcţionarea claselor şi şcolilor de perfecde deficienţi intelectuali pentru fiecare 250-300 de elevi, se poate spune că este un mare efort de făcut pentru a răspunde nevoilor. Clasele de perfecţionare sunt în general încredinţate unor institutori cu o formaţie psihopedagogică adecvată (cei mai mulţi fiind posesori de C.A.E.I.). învăţământul special organizat în aceste clase este îndeosebi concret şi practic. La împlinirea vârstei de 12 ani, şcolarii îşi pot continua studiile fie într-o secţie de educaţie specializată" (S.E.S.) a colegiilor, fie într-o şcoală de perfecţionare. Prin circulara Ministerului Educaţiei Naţionale nr. 91-304, din 18 noiembrie 1991, clasele de perfecţionare au fost înlocuite prin clasele de integrare şcolară". CLASIFICARE, operaţie care constă în regruparea într-un anumit număr de „clase" a elementelor care prezintă unul sau mai multe caractere comune. Clasificarea are drept scop regăsirea rapidă a unui obiect prin locul pe care îl ocupă ori pregătirea pentru descoperirea
Page 1 and 2: Redactor: MĂRIA STANCIU Coperta: V
Page 3 and 4: prezentării nici unui psiholog rom
Page 5 and 6: ABERAŢIE CROMOZOMICA ABERAŢIE CRO
Page 7 and 8: ACŢIUNE PSIHOLOGICA starea de exci
Page 9 and 10: AFIŞ fundamentală a vieţii menta
Page 11 and 12: ALEXANDER persoanele care mor într
Page 13 and 14: AMBIVALENŢĂ AMBIVALENŢĂ, stare
Page 15 and 16: ANOREXIE MENTALA îl urmăreşte. L
Page 17 and 18: ARSENI psihic-creicr, a aprofundat
Page 19 and 20: stc. de la indiferentă mită intcn
Page 21 and 22: BARAJ BARAJ. Pentru a măsura capac
Page 23 and 24: BOALA LUI ALZHEIMER Profund influen
Page 25 and 26: C.A.M.P.S. probleme şi înţeleger
Page 27: CASĂ DE AJUTORARE SPECIALIZATA CAS
Page 31 and 32: COMPORTAMENT nerezolvare pot să de
Page 33 and 34: CONSERVARE CONSERVARE. în teoria o
Page 35 and 36: corelaţie indicele care exprimă g
Page 37 and 38: CVARTILARE repartizarea normală a
Page 39 and 40: DEPENDENŢĂ dezvoltarea rapidă a
Page 41 and 42: DEZORIENTARE Multă vreme s-a crezu
Page 43 and 44: DISOCIERE DISOCIERE, ruptură de ar
Page 45 and 46: DUBLA LEGĂTURA efort. Se înţeleg
Page 47 and 48: EGO Sentimentul efortului precedă
Page 49 and 50: EPILEPSIE MUZICOGENICA drept semn r
Page 51 and 52: ETER ETER, lichid volatil obţinut
Page 53 and 54: FREUD (SIGMUND) trad. fr. 1949). Ma
Page 55 and 56: Sub influenţa educaţiei, fiinţa
Page 57 and 58: HOSPITALISM Personalitatea nevrotic
Page 59 and 60: JUCĂRIE serveşte de ghid şi even
Page 61 and 62: LIMFATIC persoană de către celăl
Page 63 and 64: MĂSURA utilizată de spovedania re
Page 65 and 66: MENOPAUZĂ ascultă decât de legil
Page 67 and 68: MOTIVAŢIE tulburărilor mentale. E
Page 69 and 70: NEVROZA DE ABANDON subiectul este
Page 71 and 72: OGIVA LUI GALTON OGIVA LUI GALTON,
Page 73 and 74: PARAPSIHOLOGIE şi crearea condiţi
Page 75 and 76: PERLABORARE nu există decât dungi
Page 77 and 78: PLĂCERE este util să se recurgă
Page 79 and 80:
PSIHOMETRIE important pentru om nu
Page 81 and 82:
RĂSUNET inversează, trecând de l
Page 83 and 84:
REFLEX PSIHOGALVANIC REFLEX PSIHOGA
Page 85 and 86:
RORSCHACH ROUSSEAU aşteptată de l
Page 87 and 88:
SCHIZOTIMIE SCHIZOTIMIE, organizare
Page 89 and 90:
SEMN Unele afecţiuni somatice sunt
Page 91 and 92:
SINDROMUL CARENŢEI DE AUTORITATE E
Page 93 and 94:
STADIU ORAL luna a şasea, oglinda
Page 95 and 96:
STRUCTURA dureroase, cum ar fi team
Page 97 and 98:
ŞOMAJ ŞARJĂ DE MUNCĂ, cheltuial
Page 99 and 100:
TENDINŢA DE REPETIŢIE TERAPIE FAM
Page 101 and 102:
TEST întreţinută de variaţiile
Page 103 and 104:
TOOORAN domenii (biologie, psiholog
Page 105 and 106:
TRICOTILOMANIE trebuinţă organic
Page 107 and 108:
VERBIGERAŢ1E nemaipomenite, se ent
Page 109 and 110:
WINNICOTT la spitalul psihatric Bel
Page 111 and 112:
LAEDITURILE IRI ŞI UNIVERS ENCICLO
show all

DICTIONAR DE PSIHOLOGIE -Larousse.pdf - Soroca

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?