DICTIONAR DE PSIHOLOGIE -Larousse.pdf - Soroca

Pe copertă sunt reproduse fotografiile psihologilor
JEAN PIAGET (coperta 1) şi VASILE PAVELCU (coperta 4)
AVANPREFAŢĂ
„Calitatea de psiholog devine
universal umană."
VASILE PAVELCU
DICTIONNAIRE DE LA PSYCHOLOGIE
Norbert Sillamy
© Larousse, 1995
Pentru traducerea în limba română toate drepturile aparţin
Editurii UNIVERS ENCICLOPEDIC
Orice carte de psihologie exercită o atracţie magică, poate pentru că îl invită
pe cititor la meditaţie pe tema a ceea ce încă şi azi se mai consideră a fi misterul
misterelor lumii: spiritul uman, dar în mod cert pentru faptul că orice om simte
că are nevoie ca de aer de psihologie. A nu dispune de un minimum de
informaţie psihologică este nu pur şi simplu a fi deficitar pe planul culturii, cât
a fi handicapat în relaţiile pe toate planurile, deoarece pe toate planurile suntem
confruntaţi cu situaţii şi probleme psihologice: în dragoste, în educarea copiilor,
în raporturile cu amicii şi inamicii, în afaceri sau în politică, în profesiune
în general, la policlinică sau la spital, în mijloacele de transport în comun
sau la volanul autoturismului propriu, în calitate de cumpărător sau de banal
pieton etc. etc. Pretutindeni avem de-a face cu intervenţii sau cu reacţii
psihologice pe care trebuie să le percepem, să le discifrăm şi să le contracarăm,
uneori imediat, ca atunci, de exemplu, când ne aflăm în faţa unor infractori
periculoşi care mizează pe naivitatea, emotivitatea sau lipsa noastră de prevedere.
Desigur, a fi psiholog nu se rezumă la a avea cunoştinţe de psihologie.
Amendând însă opinia superficială că „toţi oamenii sunt psihologi", Vasile
Pavelcu relevă o deosebire esenţială: „Informaţia psihologică a profanului îi
serveşte în primul rând lui; informaţia psihologului are o finalitate socială şi
instituţională" 1 . Tocmai în ideea de a stimula informarea psihologului, dar şi
a oricărui cititor bine intenţionat, am transpus în româneşte acest dicţionar din
colecţia References Larousse, unul dintre dicţionarele (de acest format) cele
mai bune din lume, cu grijă pus „la zi" de către autorul său, în 1991.
Marea noastră dezamăgire, mai mare decât în cazul Dicţionarului de filosofie
al lui Didier Julia 2 , a fost constatarea că în paginile sale nu s-a făcut loc