DICTIONAR DE PSIHOLOGIE -Larousse.pdf - Soroca

More documents

Recommendations

Info

ABANDON, acţiune de părăsire a unei fiinţe, lipsă de preocupare pentru soarta acesteia. Orice situaţie care duce la slăbirea sau ruperea legăturilor afective poate fi trăită ca abandon. De exemplu, plasarea în pensiune a unui şcolar dificil suscită la acesta de obicei impresia că este lăsat fără sprijin într-un mediu ostil, ba chiar periculos. La adult, de asemenea, dezaprobarea de către o persoană iubită, despărţirea sau retragerea sentimentului de dragoste, absenţa sau decesul unei rude apropiate pot fi trăite ca tot atâtea abandonuri. Subiectul poate reacţiona printr-o tristeţe copleşitoare sau agresivitate. Evenimentul prezent joacă un rol de revelator; reactivând experienţe dureroase din copilărie, el face să apară structura psihică latentă şi poate genera conduite nevrotice (depresie', de exemplu). ABANDONIC, subiect care, fără a fi realmente abandonat, trăieşte teama permanentă de a fi părăsit. La originea acestei nevroze de abandon', numită şi „abandonism", stă uneori un episod traumatic din prima copilărie: abandon real, decesul părinţilor, temporara absenţă de acasă. Esenţială pare a fi însă constituţia' individului. într-adevăr, abandonicul prezintă adesea o fragilitate neurovegetativă care se manifestă în special prin tulburări digestive. El este, de asemenea, hipersensibil, emotiv şi anxios. Trăsătura de fond a caracterului său este sentimentul lipsei sale de valoare şi aviditatea afectivă. Pretenţios, exclusivist, el aşteaptă să te ocupi mereu de dânsul şi să-1 iubeşti necondiţionat. Susceptibilitatea sa îl face să reacţioneze puternic la cea mai mică frustrare', fie prin opoziţie, agresivitate, negativism, fie printr-o supunere anxioasă faţă de persoana iubită. ABAZIE, incapacitate de a merge. Această inaptitudine de a merge nu se datorează vreunei leziuni neurologice sau musculare. Energia fizică şi sensibilitatea sunt intacte. Nu este vorba de paralizia membrelor inferioare, deoarece subiectul îşi păstrează posibilitatea de a le mişca. Acest simptom, legat de un conflict intrapsihic, se întâlneşte în nevroze,îndeosebi în isterie*.
ABERAŢIE CROMOZOMICA ABERAŢIE CROMOZOMICA, ano malie privind numărul de cromozomi sau structura unuia sau a mai multor cromozomi. cromozomi, dintre care 44 autozomi şi doi gonozomi sau cromozomi sexuali. în 1959, R. Turpin a demonstrat, împreună cu J. Lejeune şi M. Gauthier, că mongolismul* se datorează prezenţei unui cromozom 21 supranumerar. Pe lângă aberaţiile cromozomice privind numărul,există aberaţii cromozomice de structură. Fiecăreia din ele îi corespund tulburări deosebite. Aberaţiile cromozomice sunt accidentale. Ele se produc pe parcursul unei diviziuni celulare şi pot afecta atât autozomii cât şi gonozomii. Frecvenţa lor este de aproximativ 6%r. dintre naşteri (R. Turpin, 1965). Pot surveni în orice familie, dar s-a observat că poate avea aici un rol vârsta părinţilor (mamă foarte tânără sau de peste 40 de ani, tată de peste 50 de ani în momentul fecundării). Diagnosticul prenatal al aberaţiilor cromozomice se efectuează între a 12-a şi a 14-a săptămână a gravidităţii, prin amniocenteză (prelevarea, pe cale transabdominală, de lichid amniotic, în care se scaldă embrionul) şi prepararea unei culturi de celule în laborator. ABRAHAM (Karl), medic şi psihanalist german (Bremen, 1877 - Berlin 1925). Asistent a lui E. Bleuler", la Ziirich (1904-1907), îl întâlneşte aici pe C. G. Jung, care îl iniţiază în opera lui S. Freud. în 1907 devine discipolul acestuia. Instalat la Berlin ca specialist în boli de nervi, practică psihanaliza şi, în 1910, fondează Societatea psihanalitică din Berlin, pe care o va prezida până la moartea sa. Opera lui K. Abraham are o cuprinzătoare arie tematică, de la studierea căsătoriei între rude la vise şi mituri (1909),de la formarea caracterului şi dezvoltarea libidoului (1916) până la psihoze. Ideile sale referitoare la precocitatea relaţiilor cu obiectul şi stadiile pregenitale stau la originea concepţiilor Melaniei Klein şi ale altor psihanalişti, între care M. Bouvet. ABREACŢIE, reacţie afectivă amânată a organismului, prin care acesta se eliberează brusc de o impresie neplăcută. în terminologia psihanalitică acest termen desemnează reapariţia în conştiinţă şi exteriorizarea emoţională, verbală sau gesticulară, a unor sentimente până atunci blocate sau refulate. Abreacţia reprezintă o descărcare de afecte* acumulate în inconmatic survenit la un moment dat în viaţa subiectului şi la care el nu a reacţionat atunci în mod spontan şi adecvat. Abreacţia este omologul expulzării de către organism a unui corp străin neasimilabil, generator de tensiune şi permanentă indispoziţie. Se poate întâmpla ca un eveniment să nu fie înţeles în momentul trăirii lui (observarea raporturilor sexuale ale părinţilor de către copilul mic, de exemplu), dar semnificaţi apare mai târziu, pe măsură ce copilul creşte. Amintirea uitată, care stăruie sub formă de „urme mnezice", suferă atunci o remaniere şi devine traumatică post factum. Abreacţia poate surveni în mod spontan şi natural, în desene şi în jocuri. Ea se manifestă, de asemenea, în curele de psihoterapie, în stările de ebrietate sau ca urmare a administrării de agenţi chimici (barbiturice). Abreacţia constituie un fenomen de lichidare a tensiunii', datorită căruia organismul îşi poate păstra echilibrul. ABSENTEISM, lipsă de la şcoală sau de la locul de muncă. Absenteismul este una din cauzele eşecului şcolar. iMotivele invocate privesc îndeosebi sănătatea şcolarului sau aceea a mamei, dar în unele regiuni rurale se observă şi faptul că proporţia absenteismului creşte în perioada muncilor agricole. în psihologia industrială se calculează procentul de absenteism în întreprinderi, pe categorii de muncitori, raportându-se timpul de absenţă pe o perioadă determinată (fără a se lua în calcul zilele de sărbătoare şi concediile de lungă durată) la numărul de zile de lucru. Se constată, în general, că procentajul de absenteism este mai puţin ridicat la bărbaţi decât la femei şi că descreşte de jos în sus pe scara ierarhiei. Indicele este maximal pentru lucrători (1, 37) şi minimal pentru cadrele de conducere (0,29) U.N.S.E.E., 1986|. Acest fenomen ţine probabil de faptul că personalul de conducere are conştiinţa propriei sale responsabilităţi şi consideră ca pe un semn de putere rezistenţa faţă de boală. Muncitorii necalificaţi, dimpotrivă, fiind folosiţi la munci ingrate, fără sens pentru dânşii, nu se simt nici angajaţi şi nici cointeresaţi de întreprinderea căreia îi dau, din necesitate, o parte din timpul şi din energia lor. Reducerea absenteismului ar fi posibilă dacă i s-ar reda muncitorului demnitatea sa, dacă ar fi asociat la întreprindere şi ar înţelege în felul acesta valoarea socială a muncii sale. ABSENTĂ - STARE <strong>DE</strong> ABSENŢĂ. ABULIE, deficienţă a voinţei, lipsă de voinţă. Subiectul abulic este incapabil să ia o decizie sau să realizeze un proiect. Ineficacitatea sa, de care este conştient, îi sporeşte starea de indispoziţie. în formele cele mai grave bolnavul poate rămâne total inactiv. Abulia se întâlneşte îndeosebi în sindroamele care afectează dispoziţia, cum sunt stările depresive şi melancolia', dar şi în nevroze (psihastenie') şi toxicomanii". I se recunosc drept cauze o predispoziţie constitutivă, dar şi erorile pedagogice din copilărie (autoritarismul părinţilor, solicitudinea excesivă a acestora). ACCI<strong>DE</strong>NT, eveniment întâmplător, de obicei vătămător pe plan corporal, mental sau material. în accidentele domestice se înregistrează anual 23 milioane de răniţi şi aproximativ 5 000 de morţi [în Franţa, la o populaţie de circa 59 milioane — nota trad.). Majoritatea celor accidentaţi sunt copii şi persoane în vârstă. Procentajul accidentelor de circulaţie este atât de îngrijorător încât ia forma unui adevărat flagel social în toate ţările civilizate, contra căruia specialiştii, regrupaţi în echipe pluridisciplinare, duc o luptă susţinută. Riscul maxim pare a-i privi pe subiecţii în vârstă de la 15 la 25 de ani. (în Franţa, în 1987, tinerii în vârstă de 18-25 ani reprezentau ei singuri un sfert din numărul victimelor.) Femeile au mai puţine accidente decât bărbaţii. Numai în anul 1990 s-au înregistrat, pe drumurile Franţei, 162 573 de accidente de corporale, 226 160 răniţi şi 10 289 morţi. Costul social al accidentelor rutiere este considerabil (în 1987, pierderea financiară pentru economia Franţei a fost evaluată 10 11
Page 1 and 2: Redactor: MĂRIA STANCIU Coperta: V
Page 3: prezentării nici unui psiholog rom
Page 7 and 8: ACŢIUNE PSIHOLOGICA starea de exci
Page 9 and 10: AFIŞ fundamentală a vieţii menta
Page 11 and 12: ALEXANDER persoanele care mor într
Page 13 and 14: AMBIVALENŢĂ AMBIVALENŢĂ, stare
Page 15 and 16: ANOREXIE MENTALA îl urmăreşte. L
Page 17 and 18: ARSENI psihic-creicr, a aprofundat
Page 19 and 20: stc. de la indiferentă mită intcn
Page 21 and 22: BARAJ BARAJ. Pentru a măsura capac
Page 23 and 24: BOALA LUI ALZHEIMER Profund influen
Page 25 and 26: C.A.M.P.S. probleme şi înţeleger
Page 27 and 28: CASĂ DE AJUTORARE SPECIALIZATA CAS
Page 29 and 30: CLASĂ DE INTEGRARE ŞCOLARA şi
Page 31 and 32: COMPORTAMENT nerezolvare pot să de
Page 33 and 34: CONSERVARE CONSERVARE. în teoria o
Page 35 and 36: corelaţie indicele care exprimă g
Page 37 and 38: CVARTILARE repartizarea normală a
Page 39 and 40: DEPENDENŢĂ dezvoltarea rapidă a
Page 41 and 42: DEZORIENTARE Multă vreme s-a crezu
Page 43 and 44: DISOCIERE DISOCIERE, ruptură de ar
Page 45 and 46: DUBLA LEGĂTURA efort. Se înţeleg
Page 47 and 48: EGO Sentimentul efortului precedă
Page 49 and 50: EPILEPSIE MUZICOGENICA drept semn r
Page 51 and 52: ETER ETER, lichid volatil obţinut
Page 53 and 54: FREUD (SIGMUND) trad. fr. 1949). Ma
Page 55 and 56:
Sub influenţa educaţiei, fiinţa
Page 57 and 58:
HOSPITALISM Personalitatea nevrotic
Page 59 and 60:
JUCĂRIE serveşte de ghid şi even
Page 61 and 62:
LIMFATIC persoană de către celăl
Page 63 and 64:
MĂSURA utilizată de spovedania re
Page 65 and 66:
MENOPAUZĂ ascultă decât de legil
Page 67 and 68:
MOTIVAŢIE tulburărilor mentale. E
Page 69 and 70:
NEVROZA DE ABANDON subiectul este
Page 71 and 72:
OGIVA LUI GALTON OGIVA LUI GALTON,
Page 73 and 74:
PARAPSIHOLOGIE şi crearea condiţi
Page 75 and 76:
PERLABORARE nu există decât dungi
Page 77 and 78:
PLĂCERE este util să se recurgă
Page 79 and 80:
PSIHOMETRIE important pentru om nu
Page 81 and 82:
RĂSUNET inversează, trecând de l
Page 83 and 84:
REFLEX PSIHOGALVANIC REFLEX PSIHOGA
Page 85 and 86:
RORSCHACH ROUSSEAU aşteptată de l
Page 87 and 88:
SCHIZOTIMIE SCHIZOTIMIE, organizare
Page 89 and 90:
SEMN Unele afecţiuni somatice sunt
Page 91 and 92:
SINDROMUL CARENŢEI DE AUTORITATE E
Page 93 and 94:
STADIU ORAL luna a şasea, oglinda
Page 95 and 96:
STRUCTURA dureroase, cum ar fi team
Page 97 and 98:
ŞOMAJ ŞARJĂ DE MUNCĂ, cheltuial
Page 99 and 100:
TENDINŢA DE REPETIŢIE TERAPIE FAM
Page 101 and 102:
TEST întreţinută de variaţiile
Page 103 and 104:
TOOORAN domenii (biologie, psiholog
Page 105 and 106:
TRICOTILOMANIE trebuinţă organic
Page 107 and 108:
VERBIGERAŢ1E nemaipomenite, se ent
Page 109 and 110:
WINNICOTT la spitalul psihatric Bel
Page 111 and 112:
LAEDITURILE IRI ŞI UNIVERS ENCICLO
show all

DICTIONAR DE PSIHOLOGIE -Larousse.pdf - Soroca

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

Delete template?

Save as template?