DICTIONAR DE PSIHOLOGIE -Larousse.pdf - Soroca

REFLEX PSIHOGALVANIC
REFLEX PSIHOGALVANIC
REACŢIE ELECTRODERMALA.
REFULARE, mecanism psihologic
inconştient de apărare* al Eului, prin
care sentimentele, amintirile şi impulsiile
neplăcute sau în dezacord
cu persoana socială sunt menţinute
în afara câmpului conştiinţei.
Ceea ce Eul refuză, este recunoaşterea
acestor virtualităţi, realizarea lor verbală;
într-adevăr, atâta timp cât emoţia dezagreabilă
nu este exprimată în cuvinte, ea
rămâne confuză şi surghiunită în inconştient.
Dar prin aceasta ea nu-şi pierde
potenţialul dinamic. Dorinţa refulată căutând
să se exprime şi să se manifeste într-un
fel sau altul (vise, lapsus, simptome...),
obligă Eul la eforturi continue.
Omul normal este capabil să reziste
asalturilor elementului refulat, fără a se
epuiza şi fără a resimţi vreo daună deosebită,
pe când nevrozatul, dimpotrivă,
cheltuindu-şi întreaga energie în această
luptă, devine steril în viaţa activă. Noţiunea
de refulare ocupă un loc central în
înţelegerea nevrozelor, iar unul din scopurile
psihanalizei este reducerea acestui proces
psihologic, pentru a face să apară în câmpul
conştiinţei tendinţele refulate.
REGLEMENTAREA NAŞTERILOR
sau CONTRACEPŢIE, acţiune destinată
evitării temporare a procreaţiei.
în ţările lumii a treia, unde expansiunea
demografică este mai rapidă decât pot
suporta statele, reglementarea naşterilor
este o necesitate imperioasă şi urgentă. în
Brazilia, în India sau în China ea a devenit
o problemă naţională. în China, unde
•
populaţia atingea 1 miliard şi 2(X) milioane
în 1994, medicii de ţară organizează în
mod regulat şedinţe educative şi de propagandă
în care expun avantajele unei creşteri
demografice planificate şi diversele
procedee anticoncepţionale. Ei distribuie
în mod gratuit „pilule", fixează sterileţi
(mai bine de 40 milioane de chinezi au
recurs la această metodă contraceptivă)
sau inele de cauciuc.
în Franţa, o dată cu legea din 4 decembrie
1974, produsele anticoncepţionale
sunt larg difuzate în public şi orice femeie
poate, dacă doreşte, să-şi aleagă liber
anticoncepţionalele care îi convin. Cele
mai multe preferă contraceptivele orale
(„pilule"), a căror eficacitate este cvasiabsolută.
Multe utilizează dispozitive
intrauterine („sterileţi"), al căror procent
de eşec nu este decât 1-3%; multe altele
se servesc de obturatori feminini, cum sunt
diafragma sau capa cervicală (care se
adaptează direct pe colul uterului).
în 1985, Organizaţia Mondială a Sănătăţii
(O.M.S.) şi-a dat acordul pentru difuzarea
mondială a unui contraceptiv a cărui eficacitate
durează 4-5 ani. Este vorba de mici
capsule de progesteron care, implantate
subcutanat pe braţ, eliberează 30 micrograme
de hormon pe zi, având drept efect
blocarea ovulaţiei. De atunci încoace s-a
experimentat şi un vaccin „antigraviditate",
ale cărui rezultate, publicate în 1988, sunt
promiţătoare.
în pofida tuturor acestor progrese tehnice
şi a unei legislaţii favorabile, contracepţia
medicală nu este total admisă şi multe
femei se comportă de parcă le-ar fi necunoscută.
O mai bună informare a publicului
va permite fără îndoială extinderea
contracepţiei la cât mai multe dintre ele,
binefacerile acesteia depăşind simpla reglementare
a naşterilor. într-adevăr, contracepţia
este cea mai bună profilaxie a
avortului şi, prin supravegherea medicală
la a cărei instaurare contribuie, ea permite
depistarea precoce a cancerelor genitale şi
a bolilor venerice. în sfârşit, ea favorizează
armonia sexuală a cuplurilor şi permite
perechii conjugale să trăiască din plin
bucuria dragostei.
REGRESIE, adoptare mai mult sau
mai puţin durabilă a unor atitudini
şi comportamente caracteristice
unui nivel de vârstă anterior.
Acest termen nu implică întoarcerea la
o conduită din trecut, ci o stare de insuficientă
maturizare. Regresia nu înseamnă
că reapare un comportament observat
anterior în istoria subiectului, ci faptul că
acesta se comportă ca un individ mai
tânăr. Această regresie către un stadiu
anterior al dezvoltării se observă cu
regularitate în cazul unei frustrări impuse
de realitate. Exemplu: un copil, separat la
un moment dat de mama sa, nu mai
mănâncă singur şi nu acceptă decât
alimente semilichide. Enurezia* sau
reapariţia „limbajului de bebeluş", care
adesea coincid cu naşterea unui frăţior sau
a unei surioare, sunt conduite regresive. La
adultul incapabil să-şi rezolve conflictele
intră în joc uneori acelaşi mecanism,
constituind o fugă de realitate şi o alienare
a persoanei, ca în cazul acelui bărbat de 25
de ani, deţinut pentru escrocherie, care se
transformă în sugar plângăreţ, mereu la
pat.enuretic şi encopretic şi hrănindu-se
exclusiv cu lapte.
RELAŢIE OBIECT ALA s
ŢIE CU OBIECTUL, raport care
RELAŢII UMANE
există între subiect şi un „obiect"
care îi este exterior.
în primele două luni de viaţă, noul-născut
este într-o stare pur narcisică; el reacţionează
la excitaţiile interne şi externe,
trăieşte plăcerea şi insatisfacţia, dar încă
nu s-a diferenţiat de lumea exterioară.
Apoi, între trei şi şase luni, un „obiect"
vag se detaşează de ansamblu: mama sau
orice altă persoană care se ocupă în mod
regulat de sugar, care devine distribuitoarea
de plăcere (hrană, îngrijiri...) şi cu
care copilul stabileşte prima sa relaţie
obiectală. în luna a opta, aceasta este atât
de personalizată încât prezenţa unei persoane
străine în locul mamei declanşează
o veritabilă angoasă la copil. Primele
relaţii obiectale au o importanţă fundamentală
în organizarea şi dezvoltarea
personalităţii.
RELAŢII UMANE, raporturi inter
personale în interiorul unui grup.
Luarea în considerare a calităţii relaţiilor
umane în cadrul unei colectivităţi de
muncă datează de la marile crize economice
(1929) şi mai ales din anii celui de
al doilea război mondial. Azi şefii din
industrie acordă o atenţie deosebită gestionării
resurselor umane şi împărtăşesc ideea
că investiţia în capitalul uman este fundamentală.
Extensiunea, uneori gigantică, a
unor întreprinderi are drept consecinţă o
mai mare distanţă socială între salariaţi şi
patroni; muncitorul îndeplineşte o sarcină
parcelară pe care nu reuşeşte să o raporteze
la ansamblu, se simte frustrat, „alienat" şi
are tendinţa de a se dezinteresa de
întreprinderea la care lucrează. Este deci
necesar, pentru menţinerea unui climat
social favorabil în interiorul colectivului de
muncă, să se răspundă trebuinţelor
psihologice ale salariaţilor, să fie întărit