DICTIONAR DE PSIHOLOGIE -Larousse.pdf - Soroca

COGNIŢIE
populaţiei generale a Statelor Unite, iar şi E. D. Wiersma,printr-o puternică emoticultura
lor este foarte diferită de aceea a vitate (E), o mare nevoie de activitate (A)
albilor din America.
şi reacţii imediate (R). Trăsătura domi-
Oricare iar fi imperfecţiunile. Q.I. iiantă a colericului este mai puţin mânia
rămâne un bun indicator al nivelului cât vivacitatea reacţiilor sale. impulsivimental
al unei persoane sau al unui grup tatea, activitatea exuberantă, vitalitatea,
social. în psihologia colectivă, el le-a impacienţa. •CARACTEROLOGIE,
permis lui J. Flynn şi R. Lynn să demonstreze
că, din 1950 încoace, nivelul mental COMANDĂ, mod de a conduce.
al şcolarilor şi al recruţilor a crescut cu Nu există o formă unică de comandă, ci
circa 20 de puncte în toate ţările indus- o multitudine de tipuri, fiecare tip variind
trializate („Nature", 1987).
potrivit caracteristicilor proprii grupului.
O bună comandă asigură o performanţă
COGNIŢIE, act de cunoaştere. colectivă superioară şi face să progreseze
Psihologia cognitivă este disciplina care grupul în direcţia scopului fixat; ea este
se situează la răscrucea biologiei, psiho- sursă de satisfacţie pentru membrii grulogiei,
lingvisticii şi chiar informaticii, pului şi le întăreşte coeziunea. Comanda
având drept obiect de studiu mecanismele autoritară permite să se atingă o mare
gândirii datorită cărora se elaborează eficacitate, dar produce insatisfacţii care
cunoştinţe, de la percepţie, memorie şi vatămă moralul grupului. Comanda demoînvăţare
până la formarea conceptelor şi cratică creează un climat mai bun şi le
a raţionamentului logic. Numim „teste permite minorităţilor să aducă o contricognitive"
probele psihometrice care permit buţie care ar risca să fie pierdută într-o altă
evaluarea cunoştinţelor unui subiect, cum ambianţă. -* AUTORITATE; LlDER.
sunt testele de nivel şcolar sau acelea de
cunoştinţe tehnice, utilizate în vederea COMISIE DEPARTAMENTALĂ DE
selecţiei profesionale.
EDUCAŢIE SPECIALĂ (C.D.E.S.),
instanţă creată în fiecare depar-
COLECŢIONISM, tendinţă de a tament francez, ca urmare a legii
acumula obiecte.
din 30 iunie 1975, în favoarea per-
Arieratul, bătrânul atins de demenţă soanelor handicapate, aplicabilă la
adună lucruri din cele mai eteroclite: copii şi adolescenţi.
capete de sfoară, pietre strălucitoare etc., C.D.E.S. se poate pronunţa în ceea ce
pe când nevroticul este în căutare de priveşte orientarea* tuturor copiilor şi
obiecte deosebite: batiste fine, lenjerie adolescenţilor handicapaţi, de la naştere şi
feminină... La acesta din urmă colecţio- până la intrarea lor în viaţa activă, cel mult
narea elementelor este legată de tipul de până la vârsta de 20 de ani. Rolul său este
nevroză. -> FETIŞISM. de a promova diversele acţiuni necesare
pentru a le da handicapaţilor cea mai bună
COLERIC. Tip de personalitate care se educaţie posibilă. Ea este chemată să se
defineşte, în clasificarea lui G. Heymans pronunţe, în caz de necesitate, asupra
orientării lor spre structuri adecvate, cât
şi asupra atribuirii pentru familii a unui
ajutor financiar. Nu îşi dau avizul în
privinţa plasării în stabilimente de primire
COMPETIŢIE
sau o infirmitate, reale sau presupuse,
printr-un comportament secundar, uneori
bine adaptat la realitate. Potrivit teoriei lui
A Ad| el%
Napoleon Bonaparte ar fi căutat
rare prin muncă' sau atelierele protejate'. ^
a p m a p c de zHe, e noastre
, Wilma
Sarcina care revine acestei comisa fiind
Rl|doip h
supranumită „Gazela neagră", a
foarte vastă, i-a fost dată Kposibilitatea . „ .. . „
devenit campioană o impică (960), a
de a-si delega anumite competenţe către . , , , ,,,,, •-,,„.
comisiile de circumscripţie ele două cate- P robele de aler S ilre P e l()0 m *' '
20() m
gorii- acelea care au competenţe în prid
P ă ce > i " a î n v i n s ° poliomielită care o
u
vinţa copiilor din învăţământul preşcolar doborâse. Dar compensarea se poate exerşi
elementar (C.C.P.E.) şi acelea care cunosc
cita
Ş' P e P lan
imaginar, cum fac nevroticii
cazurile elevilor din învăţământul secundar sau deliranţii, care trăiesc în gând isprăvi
(C.C.S.D.). în aceste două comisii se fabuloase sau se închipuie personaje extragăsesc
cadre didactice, psihologi, medici, ordinare, spre a-şi masca eşectii în viaţa
educatori, reprezentanţi ai asociaţiilor de socială. -• VOINŢĂ.
creată în flecare departament francez,
ca urmare a legii din 30 iunie
1975. în favoarea persoanelor handicapate,
aplicabilă la adulţi.
Co.T.O.Re.P. se pronunţă îndeosebi
asupra orientării subiectului handicapat fie
spre o profesie compatibilă cu aptitudinile
sale, fie spre un stagiu de readaptare, fie
spre un atelier protejat* sau un centru de
ajutorare prin muncă (C.A.T.). îi revine de
asemenea sarcina de a aprecia dacă starea
persoanei respective justifică atribuirea
alocaţiei pentru adulţii handicapaţi.
COMIŢIALITATE. Sinonimul epile
iei
COMPENSARE, acţiune de contrabalansare
a unei deficienţe.
Acest proces psihologic, adesea inconştient,
constă în a compensa un deficit
„ stimulează pe ce, mai
b u n i
• d a r Tl i n h i b ă
P e u n " lndivi/1 care '
d e c a t să se e x
P u l l ă n s c u k u de a P lerde -
rcfera să
P "» P a rticipe şi se interiorizează.
După R. May, competiţia ar fi una din
cauzele majore ale unei nevroze culturale
care face din fiinţele umane fie persoane
supuse şi conformiste, fie nişte revoltaţi.
p e
de altă parte, M. Sherif, experimentând
pe Jouă grupuri de şcolari angajaţi timp de
titive, a
m a i m u l t e zile în j o c u r i compe
o b s e r v a t
iţja r a p i d a a u n o r c o n d u i ( e
o s t U e ţ . a g r e s i v C i pe c a r e nu le _ au p u t u t
P oto1 nici m e s c l e lllate
'
îmP reună > » icl
participarea la programe de divertisment.
Competiţia este un fapt cultural care nu se
găseşte în toate societăţile; ea ar fi inexistentă
la triburile Hopi, la triburile Arapesh
din Noua Guinee, la indienii Zufii din New
Mexico.
70 71