DICTIONAR DE PSIHOLOGIE -Larousse.pdf - Soroca
DICTIONAR DE PSIHOLOGIE -Larousse.pdf - Soroca
DICTIONAR DE PSIHOLOGIE -Larousse.pdf - Soroca
You also want an ePaper? Increase the reach of your titles
YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.
STÂNGĂCIE<br />
reformatori. Contrar la ceea ce ne putem<br />
imagina, spune J. Stoetzel, atitudinile revoluţionare<br />
nu sunt asociate în mod special<br />
unui statut economic aparte, „ci unei poziţii<br />
determinate a individului faţă de statutul<br />
sân personal".<br />
STÂNGĂCIE, stare a celui care are<br />
tendinţa de a se servi în mod<br />
spontan de mâna stângă.<br />
Stângăcia nu este o infirmitate,ea corespunzând<br />
unei organizări nervoase simetrice<br />
aceleia a dreptaciului. Pe când la<br />
acesta există o dominanţă cerebrală stângă,<br />
la stângaci dominanţa aparţine emisferei<br />
cerebrale drepte (după cum este cunoscut,<br />
dată fiind încrucişarea fibrelor nervoase,<br />
o emisferă cerebrală comadă jumătatea<br />
opusă a corpului). Faptul acesta nu ar constitui<br />
nici o problemă dacă anturajul stângaciului<br />
nu ar interveni în mod abuziv,<br />
contrariindu-1 şi creând astfel o situaţie<br />
conflictuală generatoare de tulburări cum<br />
sunt dislexia, bâlbâială sau enurezia. în<br />
cazul unui copil suspect de stângăcie este<br />
recomandabil să ne abţinem de la orice<br />
intervenţie intempestivă şi să lăsăm să<br />
lucreze timpul, deoarece adesea nu este<br />
vorba decât de o întârziere a maturizării<br />
neuropsihice.<br />
STEREOTAXIE •->• TIGMOTAXIE.<br />
STEREOTIP, idee preconcepută,<br />
neîntemeiată pe date precise, ci<br />
doar pe anecdote, care se impune<br />
membrilor unui grup.<br />
Cunoştinţele noastre despre lucruri nu<br />
se bazează adesea decât pe „se spune":<br />
vorbim de calmul britanicului, de curajul<br />
germanului, de vigoarea turcului, fără a fi<br />
verificat vreodată valoarea acestor clişee.<br />
300<br />
Toate stereotipurile propagate de rnass<br />
media sunt false, spune sociologul R.T. La<br />
Piere. Variabile cu starea relaţiilor dintre<br />
grupuri, ele devin inamicale o dată cu<br />
creşterea tensiunii (R. Aron) şi constituie<br />
un obstacol în calea comunicării, influenţând<br />
chiar şi percepţiile. -» GÂNDIRE<br />
SCHEMATICĂ.<br />
STERILITATE, lipsă de fecunditate.<br />
în general, după câţiva ani de viaţă conjugală,<br />
absenţa progeniturii îi nelinişteşte<br />
pe soţi. La femeie dorinţa de a avea copii<br />
poate fi atât de puternică încât să determine<br />
uneori manifestări psihosomatice'<br />
semnificative cum este amenoreea (suprimarea<br />
inenstruatici) sau chiar graviditatea<br />
nervoasa, care se traduce prin apariţia<br />
tuturor semnelor proprii acestei stări. Când<br />
orice speranţă de a da naştere unui copil<br />
este pierdută, femeia se deprimă; ea poate<br />
prezenta tulburări nevrotice şi, în cazuri<br />
extreme, caută să se sinucidă. Din fericire,<br />
datorită progreselor ginecologiei şi geneticii<br />
(inseminare artificială, donare de ovul,<br />
transfer de embrion...), cazurile de sterilitate<br />
iremediabilă devin mai rare.<br />
STERILIZARE, intervenţie chirur<br />
gicală practicată la bărbat sau la<br />
femeie, pentru a-i face sterili.<br />
încă din Antichitate găsim apărători ai<br />
sterilizării subiecţilor purtători de tare care<br />
pot fi transmise descendeţilor. Actualmente<br />
sterilizarea se practică în mai multe<br />
state din America, în ţările scandinave<br />
şi în Elveţia; în Germania, regimul nazist<br />
o făcuse obligatorie în anumite cazuri<br />
(arieraţi mintali etc). în Franţa acest procedeu<br />
este mai ales combătut: adversarii<br />
săi îl găsesc inutil şi văd în el mai ales o<br />
gravă lezare a respectului persoanei. Se<br />
întâmplă ca sterilizarea să fie cerută de taţi<br />
şi mame din familiile numeroase, care nu<br />
mai vor alţi copii, dar regretele sunt frec<br />
vente. Se constată destul de des o dereglare<br />
a dispoziţiei (depresie, iritabilitate,<br />
instabilitate emoţională), apariţia sentimentului<br />
de inferioritate şi chiar de<br />
culpabilitate şi uneori chiar tulburări de<br />
comportament mai severe. -» EUGENIE.<br />
STIMUL, fenomen susceptibil de a<br />
provoca o reacţie, o conduită specifică<br />
unui organism.<br />
Prin extensie, se numeşte stimul orice<br />
situaţie (aplicarea testelor, de exemplu)<br />
care determină un comportament observabil.<br />
STOCASTIC, adjectiv care desemnează<br />
un eveniment ce depinde de<br />
hazard.<br />
STRIGAT PRIMAL<br />
STRES, cuvânt englez utilizat<br />
pentru prima dată de H. Selye, în<br />
1936, pentru a desemna starea în<br />
care se găseşte un organism ameninţat<br />
de dezechilibru sub acţiunea<br />
unor agenţi sau condiţii care pun în<br />
pericol mecanismele sale homeostatice.<br />
Orice factor susceptibil de a distruge<br />
acest echilibru, fie el factor de origine fizică<br />
(traumatism, frig...), chimică (otravă), infecţioasă<br />
sau psihologică (emoţie), este numit<br />
„agent stresant". Termenul stres desemnează<br />
atât agentul agresor cât şi reacţia<br />
corpului la acesta. După Selye', acest răspuns,<br />
nespecific, este legat de mecanismele<br />
neuroendocrine (diencefalohipofiziare).<br />
Numeroase observaţii ştiinţifice au<br />
arătat că şocurile afective, cum ar fi pierderea<br />
soţului, provoacă alterarea, ba chiar<br />
prăbuşirea mecanismelor de apărare ale<br />
organismului împotriva bolilor şi,în consecinţă,<br />
creşterea riscului de a contracta afecţiuni<br />
grave, inclusiv cancerul.<br />
STOETZEL (Jean-Antoine), psiholog<br />
francez (Saint Die, Vosges, 1910 STRIGĂT PRIMAL, formă de tratament<br />
concepută de Arthur Janov<br />
- Paris, 1987).<br />
Fost elev al Şcolii Normale Superioare, (1967), bazată pe reviviscenţa unor<br />
agregat de filosofie, obţine titlul de doctor suferinţe din trecut.<br />
în litere (1943) pentru a sa Teorie a opiniilor<br />
şi pentru al său Studiu experimental perioade. în cursul primei perioade, care<br />
Această psihoterapie se împarte în două<br />
al opiniilor. După ce a ocupat catedra de durează trei săptămâni, pacientul este<br />
ştiinţe sociale a Facultăţii de Litere din izolat şi lăsat pradă propriilor sale fantasme.<br />
Singurele sale contacte cu semenul<br />
Bordeaux (1945), este numit profesor de<br />
psihologie socială la Sorbona (1955- sunt acelea cu terapeutul. Acesta îl invită<br />
1978). Este fondatorul Institutului francez să-şi rememoreze trecutul, fără a-şi controla<br />
sentimentele. Copleşit de emoţii, el<br />
de opinie publică (I.F.O.P.) şi al „Revistei<br />
franceze de sociologie", pe care le-a condus strigă, plânge, îşi cheamă părinţii. în cursul<br />
până în 1984. îi datorăm mai multe lucrări, celei de a doua perioade, care se întinde pe<br />
între care: Tineret fără crizantemă şi sabie intervalul a mai multe luni, subiectul este<br />
(1954); Psihologia socială (1963); Valorileintegrat într-un grup în care se desfăşoară<br />
prezentului: o anchetă europeană (1983). şedinţe comparabile. Retrăind evenimente<br />
301