30.12.2013 Views

DICTIONAR DE PSIHOLOGIE -Larousse.pdf - Soroca

DICTIONAR DE PSIHOLOGIE -Larousse.pdf - Soroca

DICTIONAR DE PSIHOLOGIE -Larousse.pdf - Soroca

SHOW MORE
SHOW LESS

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.

STÂNGĂCIE<br />

reformatori. Contrar la ceea ce ne putem<br />

imagina, spune J. Stoetzel, atitudinile revoluţionare<br />

nu sunt asociate în mod special<br />

unui statut economic aparte, „ci unei poziţii<br />

determinate a individului faţă de statutul<br />

sân personal".<br />

STÂNGĂCIE, stare a celui care are<br />

tendinţa de a se servi în mod<br />

spontan de mâna stângă.<br />

Stângăcia nu este o infirmitate,ea corespunzând<br />

unei organizări nervoase simetrice<br />

aceleia a dreptaciului. Pe când la<br />

acesta există o dominanţă cerebrală stângă,<br />

la stângaci dominanţa aparţine emisferei<br />

cerebrale drepte (după cum este cunoscut,<br />

dată fiind încrucişarea fibrelor nervoase,<br />

o emisferă cerebrală comadă jumătatea<br />

opusă a corpului). Faptul acesta nu ar constitui<br />

nici o problemă dacă anturajul stângaciului<br />

nu ar interveni în mod abuziv,<br />

contrariindu-1 şi creând astfel o situaţie<br />

conflictuală generatoare de tulburări cum<br />

sunt dislexia, bâlbâială sau enurezia. în<br />

cazul unui copil suspect de stângăcie este<br />

recomandabil să ne abţinem de la orice<br />

intervenţie intempestivă şi să lăsăm să<br />

lucreze timpul, deoarece adesea nu este<br />

vorba decât de o întârziere a maturizării<br />

neuropsihice.<br />

STEREOTAXIE •->• TIGMOTAXIE.<br />

STEREOTIP, idee preconcepută,<br />

neîntemeiată pe date precise, ci<br />

doar pe anecdote, care se impune<br />

membrilor unui grup.<br />

Cunoştinţele noastre despre lucruri nu<br />

se bazează adesea decât pe „se spune":<br />

vorbim de calmul britanicului, de curajul<br />

germanului, de vigoarea turcului, fără a fi<br />

verificat vreodată valoarea acestor clişee.<br />

300<br />

Toate stereotipurile propagate de rnass<br />

media sunt false, spune sociologul R.T. La<br />

Piere. Variabile cu starea relaţiilor dintre<br />

grupuri, ele devin inamicale o dată cu<br />

creşterea tensiunii (R. Aron) şi constituie<br />

un obstacol în calea comunicării, influenţând<br />

chiar şi percepţiile. -» GÂNDIRE<br />

SCHEMATICĂ.<br />

STERILITATE, lipsă de fecunditate.<br />

în general, după câţiva ani de viaţă conjugală,<br />

absenţa progeniturii îi nelinişteşte<br />

pe soţi. La femeie dorinţa de a avea copii<br />

poate fi atât de puternică încât să determine<br />

uneori manifestări psihosomatice'<br />

semnificative cum este amenoreea (suprimarea<br />

inenstruatici) sau chiar graviditatea<br />

nervoasa, care se traduce prin apariţia<br />

tuturor semnelor proprii acestei stări. Când<br />

orice speranţă de a da naştere unui copil<br />

este pierdută, femeia se deprimă; ea poate<br />

prezenta tulburări nevrotice şi, în cazuri<br />

extreme, caută să se sinucidă. Din fericire,<br />

datorită progreselor ginecologiei şi geneticii<br />

(inseminare artificială, donare de ovul,<br />

transfer de embrion...), cazurile de sterilitate<br />

iremediabilă devin mai rare.<br />

STERILIZARE, intervenţie chirur<br />

gicală practicată la bărbat sau la<br />

femeie, pentru a-i face sterili.<br />

încă din Antichitate găsim apărători ai<br />

sterilizării subiecţilor purtători de tare care<br />

pot fi transmise descendeţilor. Actualmente<br />

sterilizarea se practică în mai multe<br />

state din America, în ţările scandinave<br />

şi în Elveţia; în Germania, regimul nazist<br />

o făcuse obligatorie în anumite cazuri<br />

(arieraţi mintali etc). în Franţa acest procedeu<br />

este mai ales combătut: adversarii<br />

săi îl găsesc inutil şi văd în el mai ales o<br />

gravă lezare a respectului persoanei. Se<br />

întâmplă ca sterilizarea să fie cerută de taţi<br />

şi mame din familiile numeroase, care nu<br />

mai vor alţi copii, dar regretele sunt frec<br />

vente. Se constată destul de des o dereglare<br />

a dispoziţiei (depresie, iritabilitate,<br />

instabilitate emoţională), apariţia sentimentului<br />

de inferioritate şi chiar de<br />

culpabilitate şi uneori chiar tulburări de<br />

comportament mai severe. -» EUGENIE.<br />

STIMUL, fenomen susceptibil de a<br />

provoca o reacţie, o conduită specifică<br />

unui organism.<br />

Prin extensie, se numeşte stimul orice<br />

situaţie (aplicarea testelor, de exemplu)<br />

care determină un comportament observabil.<br />

STOCASTIC, adjectiv care desemnează<br />

un eveniment ce depinde de<br />

hazard.<br />

STRIGAT PRIMAL<br />

STRES, cuvânt englez utilizat<br />

pentru prima dată de H. Selye, în<br />

1936, pentru a desemna starea în<br />

care se găseşte un organism ameninţat<br />

de dezechilibru sub acţiunea<br />

unor agenţi sau condiţii care pun în<br />

pericol mecanismele sale homeostatice.<br />

Orice factor susceptibil de a distruge<br />

acest echilibru, fie el factor de origine fizică<br />

(traumatism, frig...), chimică (otravă), infecţioasă<br />

sau psihologică (emoţie), este numit<br />

„agent stresant". Termenul stres desemnează<br />

atât agentul agresor cât şi reacţia<br />

corpului la acesta. După Selye', acest răspuns,<br />

nespecific, este legat de mecanismele<br />

neuroendocrine (diencefalohipofiziare).<br />

Numeroase observaţii ştiinţifice au<br />

arătat că şocurile afective, cum ar fi pierderea<br />

soţului, provoacă alterarea, ba chiar<br />

prăbuşirea mecanismelor de apărare ale<br />

organismului împotriva bolilor şi,în consecinţă,<br />

creşterea riscului de a contracta afecţiuni<br />

grave, inclusiv cancerul.<br />

STOETZEL (Jean-Antoine), psiholog<br />

francez (Saint Die, Vosges, 1910 STRIGĂT PRIMAL, formă de tratament<br />

concepută de Arthur Janov<br />

- Paris, 1987).<br />

Fost elev al Şcolii Normale Superioare, (1967), bazată pe reviviscenţa unor<br />

agregat de filosofie, obţine titlul de doctor suferinţe din trecut.<br />

în litere (1943) pentru a sa Teorie a opiniilor<br />

şi pentru al său Studiu experimental perioade. în cursul primei perioade, care<br />

Această psihoterapie se împarte în două<br />

al opiniilor. După ce a ocupat catedra de durează trei săptămâni, pacientul este<br />

ştiinţe sociale a Facultăţii de Litere din izolat şi lăsat pradă propriilor sale fantasme.<br />

Singurele sale contacte cu semenul<br />

Bordeaux (1945), este numit profesor de<br />

psihologie socială la Sorbona (1955- sunt acelea cu terapeutul. Acesta îl invită<br />

1978). Este fondatorul Institutului francez să-şi rememoreze trecutul, fără a-şi controla<br />

sentimentele. Copleşit de emoţii, el<br />

de opinie publică (I.F.O.P.) şi al „Revistei<br />

franceze de sociologie", pe care le-a condus strigă, plânge, îşi cheamă părinţii. în cursul<br />

până în 1984. îi datorăm mai multe lucrări, celei de a doua perioade, care se întinde pe<br />

între care: Tineret fără crizantemă şi sabie intervalul a mai multe luni, subiectul este<br />

(1954); Psihologia socială (1963); Valorileintegrat într-un grup în care se desfăşoară<br />

prezentului: o anchetă europeană (1983). şedinţe comparabile. Retrăind evenimente<br />

301

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!