30.12.2013 Views

DICTIONAR DE PSIHOLOGIE -Larousse.pdf - Soroca

DICTIONAR DE PSIHOLOGIE -Larousse.pdf - Soroca

DICTIONAR DE PSIHOLOGIE -Larousse.pdf - Soroca

SHOW MORE
SHOW LESS

Create successful ePaper yourself

Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.

AMBIVALENŢĂ<br />

AMBIVALENŢĂ, stare a unui subiect<br />

care, într-o situaţie dată,<br />

trăieşte concomitent sentimente<br />

contradictorii.<br />

Ambivalenţa nu este o stare mentală<br />

anormală. Cu toate acestea, se întâmplă ca<br />

această dualitate de sentimente să se<br />

traducă în conduite patologice atunci când<br />

contradicţia este ireductibilă. E Bleuler, de<br />

altfel, a creat în 1910 termenul de ambivalenţă<br />

spre a descrie unul din principalele<br />

aspecte ale personalităţii schizofrenicului*.<br />

La aceşti bolnavi observăm modificări<br />

bruşte de dispoziţie fără ca motivele acestora<br />

să ne fie comprehensibile.<br />

AMBLIOPIE, slăbire accentuată a<br />

văzului (acuitatea vizuală se situează<br />

între 1/20 şi 4/10).<br />

în Franţa se nasc în fiecare an circa<br />

15 (XX) de copii ambliopi, din care 5%<br />

evoluează spre cecitate*. Adesea ambliopia<br />

copilului mic rămâne necunoscută anturajului<br />

acestuia. Atitudinea familiei, în<br />

special a mamei, poate influenţa caracterul<br />

copilului, după cum ea îl lasă să trăiască<br />

normal sau îl izolează şi îl ascunde. Unii<br />

ambliopi. purtători de ochelari, pot urma<br />

cursurile şcolare obişnuite, pe când alţii<br />

trebuie integraţi într-un învăţământ<br />

special.<br />

AMFETAMINA, substanţă chimică<br />

din grupa aminelor psihotonice,<br />

numite şi „amine de trezire" sau<br />

„psihamine".<br />

Amfetaminele sunt stimulenţi ai sistemului<br />

nervos central. Ele suprimă sentimentul<br />

de oboseală şi senzaţia de foame<br />

şi îi dau subiectului o impresie de forţă.<br />

Folosirea repetată a acestui medicament<br />

conduce la epuizare fizică. Toxicomanii<br />

care le consumă în doze mari prezintă<br />

confuzie mentală şi un fel de stare psihotică<br />

gen „paranoia" (efect „parano"), în care<br />

predomină angoasa şi ideile de persecuţie;<br />

efectul „parano" regresează după câteva<br />

ore de la intoxicare. Uneori apare un delir<br />

paranoid cu halucinaţii şi cu elemente de<br />

automatism mental.<br />

AMINTIRE, fapt care revine în<br />

spirit.<br />

Amintirea nu există prin ea însăşi, ci<br />

este o manifestare a spiritului care reconstruieşte<br />

trecutul, retrăindu-1 prin prisma<br />

prezentului. Această reconstrucţie spontană<br />

este posibilă datorită cadrelor sociale<br />

ale memoriei (M. Halbwachs). Cu toate<br />

acestea, în pofida reperelor de care dispune,<br />

amintirea evocată nu este niciodată<br />

fidelă; ea este întotdeauna o interpretare,<br />

o schematizare a realităţii. Anumite amintiri,<br />

aparent insignifiante, pot masca experienţe<br />

infantile importante. S. Freud le-a<br />

dat numele de „amintiri-ecran". • UlTARE.<br />

AMNEZIE, slăbire sau pierdere<br />

a memoriei.<br />

A nu se confunda amnezia, fenomen<br />

patologic, cu uitarea*, care este un fenomen<br />

normal. Schematic, distingem două<br />

forme de alterare a capacităţii mnezice:<br />

una, numită „amnezie de fixaţie" (sau<br />

amnezie anterogradată), priveşte reţinerea<br />

amintirilor, pe când cealaltă, caracterizată<br />

de imposibilitatea amintirii, este numită<br />

„amezie de evocare" (sau amnezie retrogradă).<br />

Ea se poate datora unor leziuni<br />

vasculare ale encefalului, unor traumatisme<br />

cerebrale; se poate observa şi în psihoze,<br />

ca şi în stările nevropatice. în aceste<br />

din urmă cazuri, când bolnavul poate uita<br />

totul, inclusiv identitatea sa, amnezia este<br />

de origine emoţională (amnezie afectivă);<br />

funcţionează ca un mecanism de apă<br />

are împotriva angoasei, ca refuz al unei<br />

•ealităţi apăsătoare. Tratamentul indicat<br />

n acest caz este cel psihologic, vizând<br />

iuprimarea inhibiţiilor şi readucerea în<br />

conştiinţă a amintirilor uitate, prin jocul<br />

liber al asociaţiilor de idei.<br />

AMORF, tip de personalitate care<br />

se defineşte, în caracterologia lui<br />

G. Heymans şi E. Wiersma, printr-o<br />

slabă emotivitate- (nE), inactivitate<br />

(nA) şi ecou imediat şi pasager al<br />

impresiilor (P).<br />

Lipsit de ambiţie şi nepăsător, amorful<br />

trăieşte clipa prezentă şi îşi risipeşte timpul<br />

în plăceri şi distracţii multiple, realmente<br />

frivole. Câştigă simpatia anturajului dată<br />

fiind latura sa optimistă şi acomodantă.<br />

ANALIZĂ, descompunere a unui<br />

întreg în elementele sale.<br />

Analiza este mecanismul gândirii care<br />

concentrează atenţia asupra fiecăreia din<br />

părţile unui ansamblu şi caută legăturile<br />

lor posibile. împreună cu sinteza formează<br />

o unitate, un ansamblu complementar<br />

al reflecţiei. Procedând prin diferenţieri<br />

succesive, de la global la elementele prime,<br />

analiza este întâmpinată de sinteză mult<br />

înainte de a-şi fi terminat opera; regrupările<br />

au loc rapid şi apare schema completă,<br />

pe care o poate sesiza inteligenţa.<br />

Această metodă pare a fi cea mai<br />

eficace pentru învingerea dificultăţilor<br />

întâlnite de spirit pe calea cunoaşterii, aşa<br />

încât este utilizată în majoritatea sistemelor<br />

pedagogice. învăţarea cititului prin<br />

metoda globală', de exemplu, se bazează<br />

pe acest principiu.<br />

Acelaşi demers permite, în domeniul<br />

psihologic, descoperirea motivaţiilor* unor<br />

ANALIZA FACTORIALA<br />

comportamente; în cazul viselor", uitării*,<br />

lapsusurilor" şi atitudinilor' adoptate de<br />

indivizi analiza face să apară semnificaţiile<br />

ascunse.<br />

în sfera muncii, analiza sarcinilor şi<br />

a relaţiei „om-maşină" ocupă un loc<br />

determinant. Ea permite calcularea valorii<br />

relative a normelor şi justa remunerare,<br />

stabilirea circuitelor celor mai simple şi<br />

eliminarea gesturilor inutile, prevenirea<br />

accidentelor şi asigurarea pentru ucenici a<br />

unei pregătiri raţionale.<br />

ANALIZĂ DIDACTICĂ. Formarea<br />

psihanaliştilor cere, pe lângă cunoştinţe<br />

teoretice dobâdite la universitate şi institutele<br />

de psihanaliză, o psihanaliză* personală,<br />

de lungă durată (de la doi la patru<br />

ani), condusă de un psihanalist experimentat,<br />

abilitat de autorităţile superioare<br />

ale profesiei. Este vorba de o cură psihanalitică<br />

şi,în acelaşi timp, de un învăţământ<br />

oral, individual, la care trebuie să se supună<br />

acela care vrea să devină psihanalist.<br />

După această etapă, debutantul poate întreprinde<br />

cure, rămânând el însuşi un anumit<br />

timp sub controlul unui al doilea psihanalist,<br />

stăpân pe meserie.<br />

ANALIZĂ FACTORIALA, ramură<br />

a matematicii aplicate, concepută<br />

de CE. Spearman pentru analiza<br />

rezultatelor obţinute prin administrarea<br />

mai multor teste mentale,<br />

în general, această metodă statistică<br />

încearcă să pună în evidenţă<br />

factorii comuni unui ansamblu de<br />

variabile care au între ele anumite<br />

corelaţii.<br />

Când i se propun unui individ sarcini<br />

diferite, se constată că rezultatele nu se<br />

repartizează la întâmplare, existând între<br />

27

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!