DICTIONAR DE PSIHOLOGIE -Larousse.pdf - Soroca

MENOPAUZĂ
ascultă decât de legile inconştientului.
Ea este aceea care furnizează elementele
visului şi care, la psihopaţi, alimentează
delirurile: trecutul nu mai este recunoscut
ca atare, fiind trăit ca prezent. Memoria
autistică apare către vârsta de trei ani. Se
.ibser
de prezent, a realului de imaginar. Copilul
ia visele drept realităţi. Memoria socială
se instalează durabil doar o dată cu dezvoltarea
categoriilor logice.
Psihologia genetică* arată că memoria
este legată de maturizarea* sistemului
nervos, ea nefuncţionând ca un mecanism
autonom. Memoria este legată de întregul
psihism, atât de percepţii cât şi de afectivitate.
Dacă le cerem unor copii să deseneze
din memorie un om, ohservăm că cei mai
mici îl reduc pe acesta la cea mai simplă
expresie: un cerc (capul), de unde pornesc
două linii paralele (figurând picioarele).
Mc
ceea ce a fost perceput ca esenţial. Lucrările
psihofiziologilor au arătat că memoria
depinde atât de anumite zone localizate
în enccfal (sistemul limbic, probabil şi
grupuri de neuroni situate în creierul mic,
după R. Thompson) cât şi de ansamblul
creierului. Nu există o zonă specifică
pentru memorie: întregul cortex este angajat
în evocarea amintirilor, despre care nu
se ştie nici unde şi nici cum se conservă.
Cercetările privind fixarea şi reţinerea
amintirilor sunt extrem de numeroase. Ele
au permis precizarea anumitor aspecte ale
acestei probleme: reţinem în primul rând
semnificativ. Fixarea amintirilor este legată
atât de persoană cât şi de materialul de
memorat. înţelegerea elementelor, integrarea
lor în stocul de amintiri existent,
reprezentarea favorizează reţinerea.
Memoria, însă, nu este niciodată fidelă.
strucţii a inteligenţei. Memoria nu este un
automatism cerebral, ci un act al psihismului,
expresia persoanei în întregul ei.
MENOPAUZĂ, oprire definitivă
a ovulaţiei şi a menstruaţiei la
femeie.
Menopauza survine, de obicei, între
patruzeci şi cinci şi cincizeci de ani. Ea
aduce cu sine perturbaţii endocrine care
explică, în parte, nervozitatea şi modificările
de caracter la multe femei. Vestitoare
a bătrâneţii, menopauza coincide
adesea cu decepţii afective, cu plecarea
copiilor la căminele lor, cu dolii. Este deci
verosimil faptul că tulburările caracteriale
sunt determinate şi de evenimentele care
au loc în această perioadă.
MENTISM, succesiune rapidă de
idei sau de imagini care scapă
atenţiei slăbite a subiectului, conştient
de lucrul acesta dar nereuşind
să le controleze.
Acest fenomen, resimţit ca neplăcut, are
loc cel mai adesea la indivizii anxioşi sau
surmenaţi pe plan intelectual. Adesea este
provocat de abuzul de tutun sau de cafea.
• priv
antele
primei îndrăgostiri, un eşec usturător); MERLEAU-PONTY (Maurice), filosof
reţinem mai degrabă agreabilul decât dezagreabilul;
ceea ce este în acord cu convingerile
francez
Paris, 1961).
(Rochefort, 1908 -
noastre; ceea ce este important.
Dimpotrivă, uităm cu uşurinţă ceea ce ne
este indiferent, prost structurat, prea puţin
Fost elev al Şcolii Normale Superioare,
agregat de filosofie şi doctor în litere,
publică Structura comportamentului (1942),
194
apoi Fenomenologia percepţiei (1945). în
1949 predă la Sorbona, apoi, în 1952, la
College de France. împreună cu S. de
Beauvoir şi J. P.Sartre, a animat şcoala
existenţialistă din Paris. Gândirea sa, influenţată
de Gcstultpsychologie şi de fenomenologia
lui Husserl, este în permanenţă
orientată spre concret şi spre acţiune (filosofie
a conştiinţei angajată în lume şi în
corpul propriu). A scris multe alte cărţi,
dintre care cităm Umanism şi tcroure
(I947) şi Semne (1960).
MERS, forma cea mai obişnuită a
locomoţiei omului.
Mersul depinde de maturizare (copilaşul
are nevoie, în medie, de 60 de săptămâni
pentru a reuşi să me;irgă singur) şi de
învăţare (copiii sălbatici", din jungă, găsiţi
la Midnapore, care trăiau cu lupii şi care,
ca şi ei, mergeau în patru labe cu o iuţeală
remarcabilă, nu au învăţat decât cu mare
greutate să meargă omeneşte). Dobândirea
mersului reprezintă o etapă foarte impor
tantă a dezvoltării umane. La copil, progresele
în această direcţie sunt legate de
acelea ale menţinerii echilibrului. Aşa cum
foarte just a arătat F. Engels, staţiunea
bipedă, dispensând mâna de a mai fi un
mijloc de agăţare, descătuşează sensibilităţile
cunoaşterii, în timp ce mersul permite
descoperirea unui univers dinamic, în
continuă expansiune (la început limitat la
cameră, se extinde apoi la apartament, la
stradă etc.) -> PERIOADĂ SENSIBILĂ.
MESCALINA, substanţă alcaloidă
extrasă din peyotl (cactus mexican).
Mescalina are proprietatea de a provoca
în mod trecător tulburări ale percepţiei:
timpul trăit pare anormal de lung (minutele
durează cât orele), formele sunt alterate,
culorile capătă o frumuseţe nemaivăzută
METODA GLOBALA
etc. Savanţii studiază, în laboratoarele de
psihiatrie experimentală, puterea halucinogenă*
a acestui drog.
MESERIE, ocupaţie profesională
de pe urma căreia se obţin mijloacele
de subzistenţă.
Alegerea unei meserii depinde din ce în
ce mai mult de o orientare profesională
încredinţată specialiştilor, care fac eforturi
să descopere şi să măsoare aptitudinile
adolescenţilor. însuşirea unei meserii calificate
constituie un mijloc de protecţie
împotriva inadaptării sociale. într-adevăr,
jumătate dintre delincvenţi nu au nici
o meserie adevărată, iar cele mai bune
reeducări sunt acelea care duc la o calificare
profesională.
METODA GEMENILOR MARTORI,
instrument de cercetare imaginat
de Arnold Gesell.
Este vorba de observarea sistematică a
unor gemeni univitelini — care au deci
aceeaşi constituţie fizică — supuşi unor
regimuri diferite. Alte metode gemclare,
separat, permite precizarea influenţelor
datorate eredităţii şi mediului în dezvoltarea
personalităţii. Observarea de lungă
durată arată că la adolescenţă gemenii se
diferenţiază tot mai mult unul de altul, dar
că după vârsta de 60 de ani ei se aseamănă
tot mai mult. Partea care revine factorilor
ereditari nu este deci constantă în cursul
vieţii.
METODA GLOBALĂ, metodă de
învăţare a cititului ideovizuală şi
analitică, datorată lui O. Decroly.
Decroly, considerând că învăţarea trebuie
să se facă prin diferenţiere progresivă,
mergând de la ceea ce este înţeles imediat
195