Sibiul Medical nr 4_2007.p65

Studiul de faÆå nu permite încadrarea în aceastå formå
întrucât metodologia de lucru nu a prevåzut testarea
screening a unor pacienÆi complet asimptomatici.
Boala celiacå, forma latentå:
• pacienÆii sunt diagnosticaÆi anterior cu boalå
celiacå çi au råspuns la dieta fårå gluten printr–o
normalizare histologicå a mucoasei intestinale,
menÆinutå çi dupå reintroducerea glutenului în
alimentaÆie.
Boala celiacå, forma refractarå:
• pacienÆii sunt diagnosticaÆi cu boalå celiacå, cu
atrofie vilozitarå totalå çi nu råspund la dieta fårå
gluten;
• motivul eçecului terapeutic ar putea fi:
• expunerea „accidentalå“ la gluten (prin
necunoçtinÆå de cauzå)
• dezvoltarea unor complicaÆii (jejuno–ileita
ulcerativå sau limfomul asociat enteropatiei).
Rezultate çi discuÆii. Lotul de studiu a cuprins 123
pacienÆi cu vârsta cuprinså între 6–18 ani, internaÆi în
Clinica Pediatrie II Cluj–Napoca, în perioada 2002–
2006, cu suscipiunea de boalå celiacå.
PacienÆii luaÆi în studiu au fost grupaÆi în 3 subloturi,
în funcÆie de apartenenÆa la o grupå de vârstå (çcolar mic,
6–10 ani, pubertate, 11–14 ani çi adolescenÆå, 15–18 ani).
La toate cele 3 subloturi s–a constatat o predominenÆå a
sexului feminin (M:F = 1:2), date care se suprapun cu
cele din literaturå, care apreciazå cå afecÆiunea este mai
frecventå, mai severå çi cu o evoluÆie mai rapidå la sexul
feminin. Din punct de vedere al mediului de provenienÆå,
la sublotul A (çcolar mic) predominå pacienÆii proveniÆi
din mediul rural (64,52 %), în timp ce la subloturile B çi
C (pubertate çi adolescenÆå) predominå mediul urban
(61,70 %, respectiv 62,22 %). PredominenÆa mediului
urban la aceste douå categorii de vârstå este explicatå prin
faptul cå mare parte din pacienÆii cu domiciliul în mediul
rural sunt çcolarizaÆi în mediu urban, ceea ce implicå çi o
mai mare adresabilitate la medic.
Studiile de specialitate au demonstrat faptul cå,
exceptând astenia çi retardul ponderal, toate celelalte
simptome au fost mai frecvente la sexul feminin.
Astfel, anemia hipocromå a fost depistatå cu o
frecvenÆå de 40 % mai mare la sexul feminin faÆå de cel
masculin. La fel, sindromul dispeptic çi tulburårile
aparatului genital au fost de 2 ori mai frecvente la sexul
feminin. În general, sunt diagnosticate cu boalå celiacå
de 2–3 ori mai multe fete decât båieÆi, din cauze pânå în
prezent necunoscute. Se suspicioneazå adresabilitatea
crescutå la medic a sexului feminin pentru afecÆiuni de
tipul anemie, osteoporozå, etc.
Manifestårile clinice, extrem de variate la debutul
bolii celiace, pornind de la sindromul de malabsorbÆie tipic
çi pânå la un spectru larg de simptome ce afecteazå mai
multe sisteme, duc la dificultåÆi majore în a manageria un
veritabil cameleon clinic. La copiii mari çi adolescenÆi,
primeazå deseori manifestårile extraintestinale.
Diversitatea manifestårilor extradigestive, dar çi
a celor digestive, a determinat efectuarea unor studii
privind incidenÆa bolii celiace la pacienÆii cu diagnosticul
de colon iritabil, studii care au stabilit cå 10 % din pacienÆi
sufereau de fapt de boalå celiacå.
Rezultatele studiului referitoare la råspunsurile
pacienÆilor la chestionarul anamnestic privitor la
manifestårile digestive çi extradigestive din ultimul an
reflectå, dupå cum s–a mai amintit, viziunea acestora
asupra bolii: importanÆa acordatå fiecårui simptom, gradul
în care simptomul respectiv afecteazå activitatea, calitatea
vieÆii, în general.
Conform datelor din literaturå, diareea pare så
fie cel mai frecvent simptom digestiv. Totuçi, pentru
sublotul A, greÆurile çi vårsåturile sunt consemnate într–
un procent mai mare (64,51 %) decât diareea (61,29 %);
pentru sublotul B, durerile abdominale sunt consemnate
într–un procent de 48,93 %, faÆå de diaree – 44,68 %;
pentru pacienÆii din lotul C, meteorismul abdominal este
consemnat într–un procent de 60 %, iar episoadele de
greÆuri çi/sau vårsåturi într–un procent de 53,33 %, fårå
ca måcar un pacient så acuze episoade de diaree. Acuzele
digestive sunt ierarhizate çi în funcÆie de intesitatea cu care
sunt percepute. Aça încât, simptome ca çi meteorismul
abdominal, durerile abdominale sau greÆurile (cel puÆin
pentru sublotul C – adolescente) ar putea avea o
semnificaÆie „extradigestivå“ diverså (infecÆie de tract
urinar, bulimie, etc).
Nu putem afirma faptul cå episoadele de diaree ar
putea fi „minimalizate“ de cåtre pacient, dar absenÆa lor
la sublotul C ar putea fi explicatå prin caracterul lor izolat,
limitat.
Diareea de tip gråsos, steatoreic a fost sesizatå la 19
pacienÆi din lotul A (61,29 %) çi la 25 pacienÆi din lotul B
(53,19 %). Procentele sunt consemnate ca fiind
semnificative, pentru fiecare lot în parte; tendinÆa de
scådere a procentului pe måsura creçterii în vârstå este de
asemenea semnificativå, locul diareei cu steatoree fiind
luat de simptomele extradigestive.
PrezenÆa scaunelor apoase în alternanÆå cu cele
gråsoase poate fi interpretatå fie în contextul unei
„crize celiace“, fie în cadrul unui episod acut infecÆios.
O altå modalitate de „percepÆie“ a bolii de cåtre
pacient a fost aceea de evaluare a curbei ponderale çi
staturale.
În urma chestionarului, la toate loturile s–a constatat
o stagnare în greutate çi în înålÆime.
Stagnarea în greutate a fost perceputå în proporÆie de
peste 80 % la lotul A, de peste 60 % la lotul B çi de peste
30 % la lotul C. Se constatå o diferenÆå semnificativå între
loturile de çcolari mici çi adolescenÆi, diferenÆå care poate
fi explicatå astfel: la cei mai mulÆi dintre pacienÆii lotului
A evaluarea a fost fåcutå de pårinÆi, iar pentru lotul C
evaluarea a fost fåcutå de cåtre pacienÆi (adolescenÆi).
Adolescentul îçi percepe greutatea „idealå“ în mod diferit
faÆå de pårinÆi.
Dezvoltarea staturalå reprezintå un criteriu mult mai
fidel în aprecierea existenÆei unei suferinÆe cronice, chiar
dacå nu a fost sesizatå ca atare de cåtre pacient sau anturaj.
Stagnarea staturalå a fost consemnatå la 41,93 % din
pacienÆii din lotul A, la 34,04 % din pacienÆii din lotul B
çi la 42,22 % din pacienÆii din lotul C. DiferenÆele sunt în
102 „Sibiul Medical“ Volum 19 Nr. 4/2007