Sibiul Medical nr 4_2007.p65

1, 2 – boalå varicoaså cu insuficienÆa sistemului venos
profund;
3 – evidenÆierea venei femuro–poplitee Giacomini.
Examinarea sistemului venos beneficiazå de aportul
a numeroase metode çi tehnici de explorare din domeniul
radiologiei çi imagisticii medicale, al medicinii nucleare,
al explorårii funcÆionale çi nu în ultimul rând al analizelor
de laborator.
Ultrasonografia a fost consideratå a fi cea mai bunå
metodå noninvazivå de diagnostic (în condiÆiile unui acces
limitat la CT çi RM) çi a fost comparatå cu flebografia în
numeroase studii.
Flebografia anterogradå combinatå (Dos Santos)
reprezintå în momentul de faÆå „gold standardul” în
evaluarea imagisticå a modificårilor morfologice
caracteristice insuficienÆei venoase cronice periferice,
precum çi a patologiilor care o genereazå: boala varicoaså
çi sindromul posttrombotic.
Tehnica limfografiei directe, puse la punct de
Kinmonth, fårå a deveni o metodå de explorare de uz curent
datoritå condiÆiilor anatomice este utilå studiului etiologiei
edemelor membrelor, suferinÆelor limfatice secundare unor
procese tromboflebitice, edemelor cronice ale membrelor
inferioare, dupå safenectomie, angiodisplaziilor membrelor
inferioare ca, sindromul Klippel–Trenaunay çi Parks–
Weber, sindroamelorl de blocaj limfo–ganglionar de cauzå
chirurgicalå, infecÆioaså sau röntgenterapicå, sindroamelor
compresiv vasculare de cauze diverse.
Tomografia computerizatå detecteazå trombozele
venelor abdominale çi pelvine mai bine decât flebografia,
poate deosebi un trombus recent de unul vechi çi poate da
relaÆii despre patologia de vecinåtate (compresiuni
extrinseci).
Imaginile obÆinute prin rezonanÆå magneticå nuclearå,
în special cele de angioRM cu reconstrucÆie
tridimensionalå (MIP) rivalizeazå cu cele obÆinute prin
flebografia convenÆionalå, având numeroase avantaje
comparativ cu aceasta din urmå: metodå noninvazivå, se
poate efectua la pacienÆii cu intoleranÆå la substanÆele de
contrast iodate, nefiind necesarå administrarea de contrast
paramagnetic decât în anumite situaÆii, poate stabili
localizarea çi aprecia extinderea unui trombus într–o venå
profundå magistralå (ax ilio–femuro–popliteu), permite
så se facå deosebirea dintre modificårile acute (edem
perivenos) çi cele cronice retracÆia cheagului.
Metodele aparÆinând medicinii nucleare oferå date
morfologice net inferioare flebografiei rezultatele
examinårilor fiind disponibile dupå un interval relativ mare
de timp.
Pletismografia prin impedanÆå cu diversele sale
variante (clasicå, digitalå, computerizatå de efort), încå în
uzul curent va fi înlocuitå în timp de ecografia cu
reconstrucÆie tridimensionalå çi rezonanÆa magneticå
nuclearå, pe måsurå ce accesibilitatea la aceste metode çi
progresul tehnologic vor permite acest lucru.
Determinarea cantitativå çi calitativå a dimerului D
çi–a dovedit utilitatea în special în infirmarea
diagnosticului de trombozå venoaså profundå (TVP) çi
de tromboembolism pulmonarTEP.
Flebografia reprezintå „gold standardul”
investigaÆiilor radiologice în patologia venoaså perifericå
dar examenul ecografic, CT çi RM întregesc tabloul
diagnosticului imagistic.
BIBLIOGRAFIE
1.Brkljacic B., Bozidar S., Ante G., Leonardo P., Andrija
H., Color duplex Ultrasonography of lower extremities
veins types of findings, Radiol. Oncol., 2001, 35(2):
83–8;
2.Brînzeu P., Gavrilescu Çt., Angiografia în practica
medicalå, Ed. Facla, 1977,185 – 225;
3. Costache M., Seres Sturm L., Solomon B., Anatomia
omului, vol I çi II, Litografia UniversitaÆii „Lucian
Blaga”, Sibiu, 1997;
4. Elefterescu R., Radiologie, Litografia UniversitaÆii
„Lucian Blaga”, Sibiu, 1997;
5. Gherasim L., Pârvu V., Bolile venelor periferice, venelor
cave çi vaselor limfatice ale membrelor, în Tratat de
medicina interna sub redacÆia Paun R., Editura
Medicala, Bucureçti, 1994, partea IV, 174;
6. Gherasim L., Pârvu V., Bolile venelor, în Medicina
interna sub redacÆia Gherasim L.,, vol. II, Editura
Medicala, Bucureçti, 1996, 1067–1071;
7. Ginsberg JS, Kearon C, Douketis J, Turpie AG, Brill–
Edwards P, Stevens P, et al. The use of D–dimer testing
and impedance plethysmographic examination in
patients with clinical indications of deep vein
thrombosis. Arch Intern Med 1997;157: 1077–81;
8. Kelly J, Rudd A, Lewis RR, Hunt BJ. Plasma D–dimers
in the diagnosis of venous thromboembolism. Arch
Int Med 2002;162: 747–56;
9.Pittet JL, de Moerloose P, Reber G, Durand C, Villard
C, Piga N, et al. VIDAS D–dimer: fast quantitative
ELISA for measuring D–dimer in plasma. Clin Chem
1996;42: 410–5;
10.Wells PS, Brill–Edwards P, Stevens P, Panju A, Patel
A, Douketis J, et al. A novel and rapid whole–blood
assay for D–dimer in patients with clinically suspected
deep vein thrombosis. Circulation 1995;91: 2184–7;
11.Birdwell BG, Raskob GE, Whitsett TL, Durica SS,
Comp PC, George JN, et al. Clinical validity of normal
compression ultrasonography in outpatients suspected
of having deep vein thrombosis. Ann Intern Med
1998;128: 1–7;
12.Yoshida S, Akiba H, Tamakawa M, Yama N, Takeda
M, Hareyama M. Spiral CT venography of the lower
extremities by injection via an arm vein in patients
with leg swelling. Br J Radiol 2001;74: 1013–6
13.Tovey C., Radiology of Deep Vein Thrombosis,
bmj.com, 3 Jun 2003;
14.Para J. E., Mora F., Villegas G., Romero–Vecchione
E., Vasquez J., Desarrolo de un pletismografo de
impedancia para evaluar la hyperemia reactiva en el
antebrazo, Acta Cientifica Venezoelana, 2003, 54:2–
11;
72 „Sibiul Medical“ Volum 19 Nr. 4/2007