Sibiul Medical nr 4_2007.p65

determinarea ABI pre çi postefort, RMN, angio–CT çi
angiografie de contrast. Tehnicile noi folosite pentru
evidenÆierea plåcilor vulnerabile sunt reprezentate de
detecÆia termicå, ultrasonografie intravascularå, tomografie
opticå, angioscopie, RMN, CT.
ABI este o metodå extrem de accesibilå, având la
valori < 0,9 o sensibilitate de 95% çi o specificitate de
100% în detectarea a cel puÆin o stenozå de 50% pe un vas
major. Limitåri extrem de importante se întâlnesc la
pacienÆii vârstnici, diabetici, în stadiile finale de
insuficienÆå renalå, când arterele distale pot avea calcificåri
ale mediei çi ABI este „fals normal”. Pentru utilizarea cu
succes a metodelor neinvazive de diagnostic se poate folosi
algoritmul din tabelul VI [3].
Arteriografia råmâne în continuare „gold standard–
ul” în diagnosticul BAP. Ea permite demonstrarea cu
acurateÆe a implicårii tuturor segmentelor vasculare, de la
aorta abdominalå pânå la arterele piciorului, deoarece
frecvent leziunile sunt multietajate, multiple.
IndicaÆiile arteriografiei includ:
1. diagnosticul unor boli vasculare primare (ocluzie
vascularå, boli vasospastice, anevrisme, malformaÆii
arterio–venoase, fistule arterio–venoase);
2. diagnosticul çi localizarea unor tumori vasculare mici;
3. definirea preoperatorie a anatomiei vasculare în
condiÆiile tentårii unor proceduri de revascularizare,
rezecÆii de tumori locale, transplante de organ;
4. diagnosticul çi tratamentul complicaÆiilor vasculare
sau postchirurgicale;
5. tentativa de proceduri de tratament endovasculare
(trombolizå, angioplastie cu balon, aterectomie,
trombectomie, stentare, embolizare, administrare
localå de medicamente).
ContraindicaÆia absolutå este reprezentatå de un
pacient instabil medical cu multiple suferinÆe organice.
În funcÆie de raportul risc/beneficiu pot fi stabilite o
serie de contraindicaÆii relative:
1. infarct miocardic recent, aritmii severe, modificåri
hidroelectrolitice semnificative;
2. reacÆii adverse certe la administrarea prealabilå de
substanÆå de contrast;
3. insuficienÆå renalå;
4. coagulopatii ereditare sau dobândite sau modificåri
semnificative ale coagulogramei;
5. insuficienÆå cardiacå congestivå sau insuficienÆå
respiratorie severå cu imposibilitatea explorårii
bolnavului în poziÆie de clinostatism;
6. examene radiologice abdominale recente cu substanÆå
de contrast baritatå intraluminal;
7. graviditate.
Angiografia clasicå (figura 8, 9) nu este concludentå în
toate cazurile în stabilirea diagnosticului de leziune
arterialå, ea fiind completatå sau înlocuitå în funcÆie
de caz de angiografia cu subtracÆie digitalå. (figura
10, 11) [9].
Figura 7 – Imagine de angiografie clasicå – ocluzie
arterå iliacå comunå dreaptå
Figura 8 – Imagine de
angiografie clasicå
Figura 10 –
Angiografie cu
substracÆie digitalå –
sindrom Leriche
Figura 9 – Angiografie cu
substracÆie digitalå
„Sibiul Medical“ Volum 19 Nr. 4/2007 59