Sibiul Medical nr 4_2007.p65

dar sugestiile lui Brunt si colab. de a evalua activitatea
inflamatorie globala si stadiul fibrozei par a fi cele mai
sensibile si reproductibile. Acest sistem de gradare sau
unul asemanator este cel mai probabil a fi adoptat in mod
international pentru evaluarea histologica a bolii.
Gradarea si stadializarea Brunt a leziunilor histopatologice
din steatohepatita non–alcoolica [6]
Gradarea steatozei
Grad 1– sub 33% dintre hepatocite afectate
Grad 2– intre 33 si 66% hepatocite afectate
Grad 3 – peste 66% hepatocite afectate
Gradarea steatohepatitei
Grad 1 – Usoara: Steatoza predominant macroveziculara,
implicand pana la 66% dintre lobuli; Balonizare
observata ocazional, afecteaza hepatocitele zonei 3; Inflamatie
lobulara acuta difuza si usoara (polimorfonucleare);
ocazional inflamatie cronica (mononucleare)
Grad 2– Moderata: Steatoza de orice grad, de obicei
macro si microveziculara; Balonizare neta si prezenta in zona
3; Inflamatie lobulara mai extinsa, celule polimorfonucleare
ce pot fi descrise in asociere cu hepatocitele balonizate,
fibroza pericelualara, inflamatie cronica usoara.Inflamatie
portala usoara sau moderata.
Grad 3 – Severa: Steatoza afecteaza characteristic peste
66% dintre lobuli (panacinar), de obicei este macro–si
microveziculara; Balonizare marcata, predominanata in zona
3; Inflamatie lobulara acuta si cronica difuza; polimorfonuclearele
pot fi concentrate in ariile de balonizare din zona 3 si
fibroza perisinusoidala. Inflamatie portala usoara sau moderata.
Stadializarea fibrozei
Stadiul 1 – fibroza perivenulara in zona 3, perisinusoidala,
pericelualara, focala sau extinsa; Stadiul 2 – ca in
stadiul 1, cu fibroza periportala focala sau extinsa; Stadiul
3– bridging necrosis focala sau extinsa; Stadiul 4 – ciroza.
In definitia originala a steatohepatitei non–alcoolice,
Ludwig si colab. nu au precizat diferente intre aspectele
histologice ale steatohepatitei alcoolice sau non–alcoolice.
Un pacient tanar fara semne pozitive de boala hepatica dar
cu aspect ecografic de steatoza si persitenta valorilor
crescute de ALAT poate sa nu fie neaparat supus unei
biopsii hepatice in afara includerii intr–un trial clinic. Oliver
F.W.James sugereaza in „Textbook of Gastroenterology”
sub redactia Yamada Takada ca biopsia nu este necesara
la pacienti sub 40 ani pentru a confirma steatohepatita,
exceptand cazul in care exista indicatii clinice pentru
aceasta. Autorul sustine ca sub 40 de ani biopsia nu
evidentiaza informatii importante referitoare la prognosticul
bolii si, in prisma cunostintelor actuale despre evolutia
afectiunii dar si despre incapacitatea ecografiei de a distinge
steatoza de inflamatie/fibroza, recomanda biopsia hepatica
la toti pacientii peste 50 ani pentru a obtine informatii despre
stadializarea /gradarea bolii si pentru a formula un prognostic
cat mai exact al evolutiei pacientului. [6]
BIBLIOGRAFIE
1. Ramesh Sheela, Arun J. Sanyal – Evaluation and management
of non–alcoholic steatohepatitis; Journal of Hepatology, vol.
42, Issue 1 (Supplement) – S1–S12, April 2005
2. Grigorescu M, Rusu Mihaela – Non–alcoholic Fatty
Liver Disease, Component of the Metabolic Syndrome–
prevalence, profile of the risk factors; Romanian Journal
of Hepathology 1 (Suppl.1): 13–16
3. Oproiu Carmen, Oproiu I, Alexandru C, Manuc M. –
Ficatul gras non–alcoolic. Date la zi: 2003; Revista
pentru educatie medicala continua Gastroenterologie,
Vol.2, Nr. 2: 125–131, 2003
4. Grundy Scott M. – Sindromul Metabolic: conectand si
reconciliind universul cardiovascular cu cel al diabetologiei;
JACC–RO, August 2006 vol.1, nr.2: 95–102
5. Balisteri F. William – Nonalcoholic Fatty Liver
Disease – Insights and Controversies; Medscape
Today CME
6. Oliver F.W.James– Nonalcolic fatty liver disease –
Chapter 115 of Yamada Takada –Texbook and
atlas of gastroenterology –CD –2006
7. Bruno Savino si colab– Incidenta si factorii de risc
pentru steatohepatitele non–alcoolice: studio
prospectiv efectuat pe 5408 femei italiene care au
participat la studiul clinic controlat de chemopreventie
cu tamoxifen; BMJ editia in limba romana, vol.12,
nr.6, pag.248–252; 2005
8. Brunt E. – Steatohepatitis. Falk Symposium 2001; 121:6.
9. Falck–Ytter Y, Yanoussi ZM, Marchesini G, McCullough
AJ. Clinical features and natural history of nonalcoholic
steatosis syndromes. Semin Liver Dis 2001; 21: 17.
10. Adinolfi LE, Gambardella M, Andreana A, Tripodi
M–F, Utili R, Ruggiero G. Steatosis accelerates the
progression of liver damage of chronic hepatitis C
patients. Hepatology 2001; 33: 1358.
11. Bacon BR, Farahvash MJ, Janney CG, et al. Non–
alcoholic steatohepatitis: an expanded clinical entity.
Gastroenterology 1994; 107: 1103.
12. Teli MR, James OFW, Burt AD, Bennett MK, Day
CP. The natural history of nonalcoholic fatty liver: a
follow–up study. Hepatology 1995; 22: 1714
13. MacDonald GA, Ward PJ, George DK, Powell LW.
Iron and fibrosis in nonalcoholic fatty liver.
Hepatology 2000; 31: 549.
14. Siegelman ES, Rosen MA. Imaging of hepatic
steatosis. Semin Liver Dis 2001; 21: 71.
15. Farrell Geoffrey, Lau KK George, Sollano D Jose –
Guidelines for the Assessment and Management of
Non–alcoholic fatty liver diseasein the Asia–Pacific
Region–Executive Summary– J Gastroenterol
Hepatol. 2007;22(6):775–777.
16. Nolan Perez E., Siddiqui Firdous A and col.–
Ultrasound Diagnosis of Fatty Liver in Patients with
Chronic Liver Disease: A retrospective Observational
Study – Journal of Clinical Gastroenterology.
41(6):624–629, July 2007
17. Vizzutti F si col– Liver stiffness measurement predicts
severe portal hypertension in patients with HCV–
related cirrhosis–Hepatology 2007–May,45:1290–7
18. Poynard Thierry, Ratziu Vlad, Naveau Sylvie, Thabut
Dominique si col.– The diagnostic value of biomarkers
(SteatoTest) for the prediction of liver steatosis– Comparative
Hepatology 2005, 4:10doi:10.1186/5926–4–10
19. Barclay Laurie– Noninvazive Scoring System for
Liver Fibrosis May Reduce Need for Liver Biopsy–
CME Credits–www.medscape.com–2005
„Sibiul Medical“ Volum 19 Nr. 4/2007 15