You also want an ePaper? Increase the reach of your titles
YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.
FuncÆia AAT în LBA este reduså în jurul a 40% la<br />
fumåtori comparativ cu nefumåtorii[21]. Aceastå<br />
deficienÆå funcÆionalå a AAT se crede a se datora inactivårii<br />
acestuia de oxidarea reziduului de metioninå la nivelul<br />
situsului critic de cåtre oxidanÆii din tutun. Un alt inhibitor<br />
major al elastazei neutrofilice este leucoproteaza secretorie<br />
(SLPI) care poate fi inactivatå de cåtre oxidanÆi.[22]<br />
Aceasta teorie a fost susÆinutå in studii in vitro ce au aråtat<br />
o pierdere a funcÆiei inhibitorii a AAT în cazul<br />
tratamentului cu oxidanÆi, inclusiv fum de Æigarå. [23].Mai<br />
mult, oxidarea resturilor de metionina în AAT a fost<br />
confirmatå in pulmonul fumatorilor sånåtoçi. Aceasta<br />
teorie susÆine conceptul de inactivare a AAT prin oxidare<br />
la nivelul situsurilor active al proteinei. Alte studii aratå<br />
cå macrofagele din pulmonul fumåtorilor elibereazå<br />
cantitåÆi crescute de ROS, care pot de asemenea inactiva<br />
AAT în vitro, înså mai råmân cantitåÆi destul de mari de<br />
AAT care pot proteja înca faÆå de proteazele în cantitate<br />
mare.<br />
• MARKERII STRESSULUI OXIDATIV<br />
Un numår de markeri surogat ai stressului oxidativ<br />
au fost recunoscuÆi în prezent în plamânii fumåtorilor çi<br />
pacienÆilor cu BPOC [10,11,12].Biomarkerii oxidativi ca<br />
H2O2, F2–isoprostanii,malondialdehida,4–hidroxi–<br />
nonenal pot fi determinaÆi în aerul expirat. Måsurarea<br />
directå a acestora este dificilå din moment ce radicalii liberi<br />
sunt labili çi cu durata scurtå de supravieÆuire. Måsurarea<br />
hidrogenului peroxid in aerul expirat este o måsurå directå<br />
a oxidanÆilor din cåile aeriene.<br />
3. ANTIOXIDANæII<br />
AntioxidanÆii majori din surfactant includ<br />
mucina,GSH în cantitate scåzutå, acid uric, proteine, çi<br />
acid ascorbic. Mucina este o glicoproteinå bogata în<br />
reziduuri de cisteina (sulfidrili), çi reprezintå principala<br />
surså antioxidantå a aparatului mucociliar. Mucina are<br />
proprietåÆi de chelare a fierului care fixeazå radicalii<br />
hidroxil çi grupårile OCL/HOCL (ion hipoclorit/acid<br />
hipocloros) datoritå abundenÆei moleculelor sulfidril çi<br />
disulfid în structura lor. Noxele respiratorii cresc secreÆia<br />
de mucinå care reprezintå sursa majorå antioxidantå a<br />
covorului mucociliar din tractul respirator superior. Deçi<br />
GSH creçte de 2 ori în LBA a fumåtorilor cronici poate så<br />
nu fie în cantitate suficientå pentru a face faÆå încårcåturii<br />
excesive de oxidanÆi din timpul fumatului activ când poate<br />
apare çi o depleÆie acutå de GSH. Homeostazia GSH poate<br />
juca un rol esenÆial în menÆinerea integritåÆii barierei<br />
epiteliale a cåilor aeriene. In particular o scådere de GSH<br />
în celulele epiteliale poate determina o diminuare în<br />
capacitåÆile funcÆiei de barierå çi creçterea consecutivå a<br />
permeabilitåÆii.<br />
Pacht çi colegii atestå nivele scåzute de vitamina E<br />
în lavajul bronhiolo–alveolar (LBA) al fumåtorilor<br />
comparativ cu nefumåtorii. Bui çi col. au gåsit nivele uçor<br />
crescute de vitamina C din LBA al fumåtorilor comparativ<br />
cu nefumåtorii iar M alveolare de la fumåtori aveau nivele<br />
crescute de acid ascorbic cât si aport crescut de ascorbaÆi.<br />
S–a raportat de asemeneaçi o activitate sporitå a enzimelor<br />
antioxidante: superoxid–dismutaza(SOD),çi catalaza în M<br />
alveolare de la tinerii fumåtori. DiscrepanÆele aparente<br />
dintre nivelele diferiÆilor antioxidanÆi în LBA în aceste<br />
studii s–ar putea datora istoricului diferit de fumat cronic,<br />
çi mai precis variazå cu timpul de la ultima Æigaretå fumatå<br />
çi prelevarea probelor de LBA.<br />
McCusker çi Hoidal au demonstrat activitåÆi<br />
enzimatice antioxidante crescute la nivelul M alveolare<br />
urmând expunerea la fumul de Æigaretå, asociatå cu o<br />
scådere a mortalitåÆii hamsterilor când au fost supuçi la<br />
oxigen >95%. Ei au speculat cå M alveolare la mamifere<br />
suferå un proces adaptativ în råspuns la expunerea cronicå<br />
la oxidanÆi care poate ameliora potenÆiala lezare a<br />
epiteliului la alt stress oxidativ. Mecanismul de inducÆie a<br />
sintezei de enzime antioxidante în macrofagele alveolare<br />
çi eritrocitele pulmonare ca urmare a expunerii cronice la<br />
fumat nu se cunoaçte în detaliu,încå. De curând, s–a<br />
demonstrat cå Isoprostanul F2a–III urinar, care este un<br />
izomer de prostaglandine, produs prin peroxidarea<br />
radicalilor liberi de acid arahidonic, este crescut la pacienÆii<br />
cu BPOC, comparativ cu subiecÆii sånåtoçi, çi este çi mai<br />
crescut în timpul exacerbårilor.[24]<br />
4. EVIDENæE ALE STRESSULUI OXIDATIV<br />
In prezent se acordå un interes crescut efectelor<br />
sistemice ale BPOC,çi mai ales prezenÆei markerilor<br />
oxidativi în sânge la pacienÆii cu BPOC. Aceasta se reflectå<br />
în sechestrarea sporitå de PN în microcirculaÆia pulmonarå<br />
în timpul fumatului çi exacerbårilor BPOC care aça cum<br />
sunt descrise mai sus, sunt fenomene oxidativ mediate[25].<br />
Rahman çi colegii demonstreazå o producÆie crescutå<br />
de anion superoxid din PN sângelui periferic obÆinutå de<br />
la pacienÆii cu exacerbåri acute de BPOC care revine la<br />
normal când pacienÆii studiaÆi devin stabili. Alte studii aratå<br />
cå PN circulante de la pacienÆii cu BPOC au molecule de<br />
adeziune de suprafaÆå activate, care pot avea de asemenea<br />
un efect mediat antioxidant. Activarea neutrofilicå poate<br />
fi mai evidentå la PN care sunt sechestrate în<br />
microcirculaÆia pulmonara la fumåtori çi la pacienÆii cu<br />
BPOC, din moment ce modelele animale ale inflamaÆiei<br />
pulmonare au aråtat cå PN sechestrate în microcirculaÆia<br />
pulmonarå elibereazå mai mult ROS decât PN circulante<br />
la aceleaçi animale. Deci, PN sechestrate în microcirculaÆia<br />
pulmonarå pot fi o sursa de stress oxidativ, care poate avea<br />
rol de inducere a leziunii pulmonare în BPOC. Acizii graçi<br />
polinesaturaÆi din membrana celularå sunt o Æintå majorå<br />
pentru atacul radicalilor liberi, ducând la peroxidarea<br />
lipidelor, un proces care poate continua ca o reacÆieîn lanÆ<br />
generând peroxizi çi aldehide. Produçii reacÆiilor de<br />
peroxidare a lipidelor pot fi måsuraÆi în fluidele corpului<br />
ca substanÆe reactive la acid tiobarbutiric (SRATB).<br />
Nivelele de SRATB în plasmå sau LBA sunt semnificativ<br />
crescute la fumåtorii sånåtoçi çi pacienÆii cu exacerbåri<br />
acute ale BPOC. Unele studii au måsurat nivelele<br />
conjugate ale dienelor acidului linoleic, un produs secundar<br />
al peroxidarii lipidelor, çi au constatat cå nivelele<br />
plasmatice erau<br />
crescute la fumåtorii cronici. AdiÆional,au fost gåsite<br />
nivelele circulante crescute de isoprostan F2 care constituie<br />
o apreciere mai fidelå a peroxidarii lipidelor. [26]<br />
Un studiu recent a måsurat direct balanÆa dintre<br />
oxidanÆi/antioxidanÆi la fumåtori çi pacienÆii cu exacerbåri<br />
38 „<strong>Sibiul</strong> <strong>Medical</strong>“ Volum 19 Nr. 4/2007
Change language