Sibiul Medical nr 4_2007.p65

URGENæELE TRAUMATICE, LA CAMERA DE GARDÅ –
ACTUALITÅæI ÇI TENDINæE
TRAUMA EMERGENCIES AT E.R. – NEWS AND FUTURE THEMES
Doctorand Dr. Talfeç Horia Ioan,
Spitalul Municipal Dr.Alexandru Simionescu Hunedoara – Unitatea de Primiri UrgenÆe
REZUMAT
Traumatologia de urgenÆå prezintå modificåri de
structurå la nivel naÆional, faÆå de aspectele clasice descrise
de tratatele româneçti din ultimii 20 de ani; studiul actual
evidenÆiazå caracteristicile actuale çi tendinÆele evolutive
ale acestora, aspecte legate de caracterele clinice,
modalitåÆi de investigare paraclinicå de urgenÆå, la camera
de gardå, în UPU. Studiile de profil sunt puÆine la numår
la noi, raportate la condiÆiile socio–economice interne.
Cuvinte cheie: traumatism, urgenÆå, etiologie, diagnostic,
studiu, cercetare.
ABSTRACT
Emergency trauma has changed, as structure, at
national level, by comparing with Romanian studies of
the last 20 years; the actual research study reliefs the actual
characters and previous the possible evolution of those,
about clinical properties, possibilities of paraclinical
investigations at emergency level. In that speciality,
research studies on that way are not so many, studies
reporting at social and internal economical profile. Key–
words: trauma, emergency, etiology, diagnosis, study,
research.
INTRODUCERE
UPU, ca structuri organizatorice ale spitalelor, se
caracterizeazå în primul rând prin noutatea lor ca
nomenclaturå, cåci ele existau faptic çi anterior, dar
condiÆiile de funcÆionare, protocoalele de lucru, precum
çi celelalte aspecte specifice nu corespundeau normelor
internaÆionale în totalitate; activitatea de cercetare la
nivelul UPU este de asemenea la început de drum.
MATERIAL ÇI METODÅ
Obiectul studiului îl reprezintå bolnavii traumatizaÆi.
Datele complete sunt obÆinute din registrele de consultaÆie
de urgenÆe, datele de la Inspectoratul Teritorial de ProtecÆie
a Muncii, cele de la Inspectoratul Teritorial de PoliÆie çi
de la Inspectoratul de ProtecÆie a minorilor.
REZULTATE ÇI DISCUæII
Traumatismul–prin definiÆie, reprezintå un ansamblu
acÆiune–reacÆiune, caracterizat prin acÆiunea variabilå ca
intensitate çi duratå a unui non–self asupra structurilor self,
având ca rezultat un complex de manifeståri clinice çi
biologice potenÆial–parÆial sau total reversibile spontan sau
terapeutic.
În funcÆie de condiÆiile de producere, distingem:
• accidente casnice, comune sau neprofesionale
(sunt cele mai frecvente);
• accidente de muncå sau profesionale (industrie,
agriculturå, comerÆ, etc);
• accidente de circulaÆie;
• agresiuni çi tentative de suicid, ca forme particulare
de leziuni premeditate.(5)
Cauzele accidentelor casnice, sunt cele mai diverse:
oboseala, stresul, neatenÆia, deficienÆe de orientare çi
percepÆie legate de vârstå, etc. çi se produc de obicei în
bucåtårie, baie, scårile de la subsol, podul casei, garajul çi
subsolul casei, cåmårile, piscine, çoproanele çi hangarele;
în activitåÆile sportive, mai frecvent apar accidentåri în
baschet, fotbal, rugby, tenis, hochei, schi, patinaj, cros,
arte marÆiale, gimnasticå, alpinism, etc.(3)
Cauzele producerii accidentelor de muncå pot fi de
naturå tehnicå sau organizatoricå, ele pot proveni fie din
condiÆiile de muncå, fie datorate angajatului.(1)
Statisticile UE atestå cå din circa 120 milioane de
angajaÆi, aproximativ 5 milioane au suportat un accident
de muncå ce a determinat o incapacitate temporarå de lucru
mai mare de trei zile; anual, circa 6000 de accidente de
muncå se soldeazå cu decesul lucråtorului.(1)
Accidentele rutiere–reprezintå a 10–a cauzå de
mortalitate pe glob; jumåtate din decesele prin accidente
rutiere aparÆin sexului masculin din grupa de varsta 15–
44 ani, grupa de vârstå la care accidentele rutiere sunt pe
locul doi, ca principalå cauzå de morbiditate çi moarte
prematurå, dupå SIDA. Cauzele producerii accidentelor
de circulaÆie sunt: indisciplina pietonilor (23%),
conducerea imprudentå (20%), viteza excesivå,
neadaptarea la condiÆiile de drum çi trafic(18%), etc;
mortalitatea e mai mare pentru çoferi çi ocupanÆi, micå
pentru pietoni çi foarte micå pentru bicicliçti si cåruÆaçi.
Anual, în U.E. îçi pierd viaÆa prin accidente de circulaÆie
circa 45000 de persoane, iar 1,5 milioane sunt rånite; în
România, numårul deceselor a ajuns la 2491 în 2005, cu o
medie de circa 7 decese la zi, iar numårul råniÆilor gravi a
ajuns la 5637.(2).
„Sibiul Medical“ Volum 19 Nr. 4/2007 85