Sibiul Medical nr 4_2007.p65

stabilirea în mod eronat a unui diagnostic de astm bronçic.
Totuçi, în bronçita eozinofilicå nu se poate demonstra o
reversibilitate a obstrucÆiei bronçice sau o hiperreactivitate
bronçicå induså de metacholinå, ceea ce îi deosebeçte pe
aceçti pacienÆi de astmaticii tipici.
Bronçiectazia are ca semn fundamental producÆia
unor cantitåÆi importante de sputå mucopurulentå precum
si declançarea poziÆionalå a acesteia (dimineaÆa, la ridicarea
din pat când bolnavul „ içi face toaleta bronçiilor „).
Pneumoconiozele, dintre care cea mai frecvent
întâlnitå este silicoza, sunt multå vreme asimptomatice,
pentru ca ulterior så se manifeste prin dispnee de efort,
tuse seacå sau cu sputå mucoidå çi eventual dureri toracice.
Datele anamnestice referitoare la locul de muncå sunt
foarte importante pentru diagnostic.
TBC pulmonarå se insoÆeçte de o tuse seacå sau cu
expectoraÆie reduså cantitativ, care poate fi mucoaså,
mucopurulentå sau cu striaÆii sanguine. Pot fi de asemenea
prezente dureri toracice, precum si semne generale ca astenie,
fatigabilitate, inapetenÆå, deficit ponderal, subfebrilitåÆi,
transpiraÆii.
Neoplasmul bronho–pulmonar, mai frecvent la
fumåtorii cu vârsta peste 40 de ani, are de multe ori tusea
drept primå manifestare; aceasta este persistentå, cu sputa
mucoaså, adesea rezistentå la antitusive; adesea constatåm
schimbarea caracterelor tusei la un bronçitic cunoscut, la
care apar paroxisme nemotivate de tuse.
Tusea „cardiacå”: apare in boli care produc stazå in
circulaÆia pulmonarå: stenoza mitralå semnificativå
hemodinamic, insuficienÆa ventricularå stângå; se
caracterizeazå prin orarul nocturn çi condiÆionarea de efort.
Tratamentul cu IECA: se apreciazå cå 5–20% dintre
pacienÆii trataÆi cu IECA prezintå o tuse neproductivå;
aceasta apare de obicei în prima såptåmânå de la iniÆierea
tratamentului, dar debutul ei poate fi intârziat pânå la 6 luni.
Se presupune cå ar fi cauzatå de acumularea de bradikininå.
În literatura de specialitate se raporteazå tuse induså de IECA
într –un procent mai mare în rândul pacienÆilor de sex
feminin comparativ cu cei de sex masculin (3). La
suprimarea tratamentului cu IECA tusea cedeazå de obicei,
uneori înså remisiunea se produce doar în câteva luni, iar în
cazuri excepÆionale tusea poate persista.
Investigatiile paraclinice vor fi efectuate în raport
cu datele obÆinute din anamnezå çi examenul obiectiv. În
principiu, pot fi necesare:
• Radiografia toracicå standard postero –anterioarå çi
lateralå este obligatorie în evaluarea tusei cronice. Ea
poate releva prezenta unor mase intratoracice (tumori
pulmonare), o imagine de „fagure de miere” sau
chisticå (poate sugera existenÆa bronçiectaziilor),
prezenÆa unor reticulaÆii fine sau a unui aspect
reticulonodular (se intâlneçte în pneumopatiile difuze
fibrozante). În TBC pleuro–pulmonarå imaginea
radiologicå diferå in funcÆie de forma clinico–
radiologicå a acesteia (forme infiltrative, tuberculomul
clasic, forma cavi tarå, miliarå sau pleurezia TBC).
• radiografia sinusurilor, tomografia computerizatå a
sinusurilor
• bronhoscopia: este procedeul de elecÆie pentru
vizualizarea unei tumori endobronçice çi recoltarea de
probe histologice çi citologice.
• probe funcÆionale respiratorii (PFR): evidenÆierea unei
disfuncÆii ventilatorii restrictive este caracteristicå
fibrozelor pulmonare, în timp ce în BPOC vom întâlni
o disfuncÆie ventilatorie de tip obstructiv, ireversibilå.
În astmul bronçic este necesar ca pe lânga evidenÆierea
prin PFR a obstrucÆiei bronçice så se cerceteze cele 2
caractere specifice ale acestuia: reversibilitatea
obstrucÆiei (prin teste farmacologice de bronhodilataÆie,
folosind un betaagonist) çi variabilitatea obstrucÆiei
(prin måsurarea repetatå a PEF). O ameliorare cu peste
20% a parametrilor de obstrucÆie dupå bronhodilatator
çi/sau o variabilitate a PEF peste 15% ne confirmå
diagnosticul.
• tomografia computerizatå: ofera informaÆii
suplimentare, complementare radiografiei toracice
• examenul citologic çi bacteriologic al sputei
• endoscopia digestivå superioarå poate evidentia o
esofagitå de reflux
• monitorizarea ph–ului esofagian timp de 24 de ore
obiectiveazå refluxul gastro–esofagian
• electrocardiogramå, ecocardiografie– când
suspicionåm o afecÆiune cardiologicå.
CONCLUZIE
Primul pas în abordarea pacientului cu tuse cronicå
constå dintr–o anamnezå atentå dublatå de un examen
obiectiv complet, iar investigaÆiile paraclinice de bazå,
necesare în majoritatea cazurilor, sunt radiografia toracicå
çi spirometria (6). Indicarea unor examinåri suplimentare
se va face Æintit, raportat la particularitåÆile cazului.
BIBLIOGRAFIE
1. Boloçiu H.D: Semiologie Medicalå, Editura Medex,
Cluj–Napoca, 1994, 116–118.
2. Brightling CE, Ward R, Goh KL, Wardlaw AJ, Pavord
ID. Eosinophilic bronchitis is an important cause of
chronic cough. Am J Respir Crit Care Med 1999; 160:
406–410.
3. Gibson GR.Enalapril– induced cough. Arch Intern Med
1989;149: 2701–2703.
4. Holmes R.L., Ch.T.Fadden: Evaluation of the patient with
chronic cough. American Familiy Physician 2004; 69
5. Irwin R.S.,.Madison J.M: The Diagnosis and Treatment
of cough. The New England Journal of Medicine
2000; 343: 1715–1721.
6. McGarvey LPA: Cough 6: Which investigations are
most usefull in the diagnosis of chronic cough? Thorax
2004; 59:342–346.
7. Morice A.H., Fontana G.A., Sovijarvi A.R.A., Pistolesi
M., Chung K.FWiddicombe., J., F.O’Connell,
Geppetti P., Gronke L., De Jongste J, Belvisi., M.,
Dicpinigaitis P., Fischer A., McGarvey L.,. Fokkens
W.J,. Kastelik J. The diagnosis and management of
chronic cough. Eur Respir J 2004; 24: 481–492.
8. Poe R.H., Kallay M.C.: Chronic Cough and Gastroesophageal
Reflux Disease. Chest 2003; 123: 679–684.
9. Pratter M.R.: Overwies of common causes of chronic
cough. Chest 2006; 129: 59–62.
10. Todea D., Arieçanu N., Zamora C.: Abordarea diagnosticå
a sindromului tusigen. Clujul Medical 2005, 1: 17–23.
44 „Sibiul Medical“ Volum 19 Nr. 4/2007