Create successful ePaper yourself
Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.
CONTAMINAREA MICROBIANÅ A ALIAJELOR<br />
ÎN PROTETICA DENTARÅ<br />
THE MICROBIAL CONTAMINATION OF ALLOYS USED<br />
IN DENTAL PROSTETIC<br />
Autori: Mihai Burlibaça, Ileana Ionescu, Corina Cristache, Augustin Mihai, Ruxandra Sfeatcu, Mihaela NiÆescu<br />
Facultatea de medicinå Dentarå, UMF „Carol Davila Bucureçti”<br />
REZUMAT<br />
Dupå cimentarea în cavitatea bucalå, lucrårile<br />
protetice cu infrastructurå metalicå, indiferent de aliajul<br />
utilizat suferå o contaminare microbianå extrem de variatå<br />
(datoritå în special plåcii dentare microbiene de la nivelul<br />
cavitåÆii bucale). De aceea, în acest material ne–am propus<br />
gåsirea unor soluÆii simple, în ceea ce priveçte depistarea<br />
microorganismelor de pe suprafaÆa acestor aliaje dentare.<br />
ABSTRACT<br />
After their lutting in oral cavity, prosthetic devices<br />
with metallic structure, indifferently of the alloy, are<br />
contaminated with different strains (especially with dental<br />
microbial plaque from oral cavity). In this material we<br />
want to find out some simple solutions in order to detect<br />
the microorganisms on the surface of these dental alloys.<br />
INTRODUCERE<br />
Aliajele dentare prezintå încå o utilizare extrem de<br />
largå în tehnologia protezelor dentare. Aceste aliaje<br />
dentare sunt indicate pentru obÆinerea lucrårilor protetice<br />
unidentare çi pluridentare, pentru confecÆionarea bazei<br />
protezelor parÆiale çi totale, în terapia ortodonticå, dar çi<br />
pentru turnarea implanturilor dentare. Astfel, prin<br />
indicaÆiile pe care le au, aliajele dentare reprezintå unele<br />
din materialele de bazå folosite în medicina dentarå.<br />
OBIECTIVE<br />
Una din problemele de interes, cu care ne confruntåm<br />
în cabinetele de medicinå dentarå, este cea a contaminårii<br />
microbiene a lucrårilor protetice cu infrastructurå metalicå.<br />
De aceastå colonizare microbianå este råspunzåtoare placa<br />
dentarå microbianå, existentå la nivelul cavitåÆii bucale.<br />
Practic, aceastå florå mcrobianå existentå la nivelul<br />
cavitåÆii bucale, este råspunzåtoare çi de procesele de<br />
coroziune ale aliajelor uzuale utilizate în protetica dentarå.<br />
Scopul acestui studiu, îl reprezintå gåsirea unei metode<br />
cât mai simple, pentru testarea contaminårii microbiene a<br />
aliajelor dentare.<br />
MATERIAL ÇI METODÅ<br />
Au fost selecÆionate aliajele dentare cel mai des<br />
utilizate în protetica dentarå din România: aliaje nobile<br />
(aliaje pe bazå de aur–platinå, aur–paladiu), aliaje<br />
seminobile (argint–paladiu) çi aliaje inoxidabile (aliaje pe<br />
bazå de nichel–crom çi crom–cobalt).<br />
Probele pentru determinarea încårcåturii<br />
microbiene au fost prelevate în perioada septembrie 2005–<br />
decembrie 2006 de la un numår de 40 de pacienÆi, cu vårste<br />
cuprinse între 25 çi 75 de ani. ToÆi pacienÆii erau purtåtori<br />
de lucråri protetice fixe, confecÆionate din aliajele<br />
selecÆionate, dupå cum urmeazå : 8 pacienÆi cu lucråri<br />
protetice realizate din aur platinat, 8 pacienÆi cu lucråri<br />
protetice confecÆionate din aur–paladiu, 8 pacienÆi cu<br />
lucråri protetice din argint–paladiu, 8 pacienÆi cu lucråri<br />
protetice dn nichel–crom çi 8 pacienÆi cu lucråri protetice<br />
din crom–cobalt.ToÆi pacienÆii prezentau indici de igienå<br />
asemånåtori, toÆi au beneficiat de detartraj çi periaj<br />
profesional, înainte de aplicarea lucrårilor protetice.<br />
Prelevarea a fost realizatå prin metoda<br />
tamponului, în 2 etape:<br />
• înainte de cimentarea definitivå, lucrårile fiind<br />
decontaminate în prealabil în soluÆii pe bazå de acid<br />
peracetic, timp de 10 minute;<br />
• la 2 såptåmâni de la cimentarea definitå.<br />
Recoltarea a fost realizatå prin metoda tamponului,<br />
procedeu care constå în çtergerea cu un tampon de vatå<br />
steril, umezit, a suprafeÆei de cercetat, urmatå de clåtirea<br />
acesteia într–un lichid diluant çi punerea în evidenÆå a<br />
germenilor pe mediile de culturå adecvate.<br />
A fost urmåritå prezenÆa de: enterobacterii, stafilococi<br />
coagulazo–pozitivi, streptococi hemolitici çi fungi (Fig.1–<br />
9). Determinarea acestor microorganisme s–a realizat prin<br />
mijloace specifice de microbiologie, utilizând medii<br />
caracteristice pentru microorganismele testate. Nu a fost<br />
urmåritå prezenÆa de virusuri, tehnologia fiind extrem de<br />
scumpå çi de complicatå:<br />
76 „<strong>Sibiul</strong> <strong>Medical</strong>“ Volum 19 Nr. 4/2007