Sibiul Medical nr 4_2007.p65

Çi în România, odatå cu instalarea guvernului
democratic al lui Petru Groza (6 martie 1945) çi ulterior a
guvernului comunist sub conducerea lui Gh. Gheorghiu–
Dej çi prin reforma ÆnvåÆåmântului superior „s–au creat
condiÆii de dzvoltare cu totul noi stomatologiei. Dupå
luminosul exemplu al URSS–ului, unde s–a înÆeles ce
importanÆå mare au bolile aparatului buco–dentar çi
înlåturarea lor, pentru menÆinerea sånåtåÆii oamenilor
muncii, s–au înfiinÆat çi la noi facultåÆi de stomatologie,
cårora li s–a încredinÆat educaÆia profesionalå a
viitoarelor cadre de specialiçti stomatologi. Dar aceste
facultåÆi au menirea så facå educaÆia în cadrul acestei
specialitåÆi, bine–nÆeles în linii mari çi fårå amånunte
tehnice çi celorlalÆi studenÆi ai facultåÆilor de medicinå”.
Se înfiinÆeazå astfel în Æarå, în anul 1948, în centrele
universitare existente facultåÆi de stomatologie. Este vorba
despre Bucureçti, Iaçi, Timiçoara, Târgu Mureç çi Cluj–
Napoca. Aceste facultåÆi de stomatologie au beneficiat
într–o primå fazå de cadre didactice de prestigiu, cum ar
fi: Prof. Dr. Eugen Costa, Prof. Dr. Andrei Nass, Prof. Dr.
Valerian Popescu, Dr. Mihail Cicerone (Bucureçti), Prof.
Dr. Ludovic Csogor (Târgu Mureç), Prof. Dr. Vasile
Vasilescu, Prof. Dr. Iosif Baba (Cluj–Napoca), etc.
Dar ca så citåm din presa vremii, „sub regimul
burghez, sub influenÆa atomistului virchovian, care a dus
la o ultraspecializare a medicinei, stomatologia a fost
consideratå, ca fiind o ramurå aparte a medicinei, fårå
prea multe corelaÆii cu restul organismului. Dar odatå cu
påtrunderea concepÆiei materialismului dialectic în
çtiinÆele medico–chirurgicale, orizonturi noi s–au deschis
çi pentru stomatologie. Progresele din ultimele douå
decenii, mai ales în URSS, sunt demne de remarcat. Ele
au schimbat radical vechile concepÆii fixiste,
conservatoare, punând stomatologia çi arta dentarå în
strânså legåturå cu realitatea, cu mediul înconjuråtor.
Când în URSS s–a reuçit så se fabrice un oÆel sovietic
inoxidabil çi mai ales dupå introducerea plast massei
sovietice (Kipnis, Titrin, Kopp) în protetica dentarå,
ortopedia stomatologicå a luat un deosebit avânt çi
milioane de oamneni din câmpul muncii s–au bucurat din
plin de realizårile çtiinÆei sovietice”.
A fost poate perioada cea mai cumplitå pentru poporul
român, perioada de sovietizare a tot ce exista, perioada
lagårelor de muncå çi a terorii securitåÆii. Dar odatå cu
moartea lui Gh. Gheorghiu–Dej, în anul 1964 se terminå
perioda de sovietizare a çtiinÆelor medicale, deci çi a
stomatologiei. Începe så fie recunoscut aportul
personalitåÆilor din lumea medicalå la dezvoltarea çtiinÆelor
medicale, deci çi a stomatologiei: „ÇtiinÆa s–a nåscut çi
se naçte din nevoile practice ale omenirii, ea a apårut ca
o necesitate, ce rezultå din condiÆiunile materiale ale vieÆii
societåÆii. Dezvoltarea çtiinÆei în general este determinatå
de dezvoltarea forÆelor de producÆie ale societåÆii çi
implicit çi a relaÆiilor de producÆie între oameni. Deci
regimul social–politic joacå un rol hotårâtor în
dezvoltarea çtiinÆei. În epoca când burghezia se gåsea în
faza de ascensiune çi de înflorire în toate domeniile de
activitate, se constatå acelasi avânt deosebit çi în toate
domeniile activitåÆii çtiinÆifice medicale. Burghezia, care
era în acele momente o forÆå progresistå a contribuit din
plin la dezvoltarea tuturor cercetårilor çtiinÆifice. Ea avea
nevoie de medici buni, de tehnicieni buni çi de o întreagå
pletorå de oameni de çtiinÆå, care så–i aducå contribuÆia
lor la creçterea forÆelor de producÆie ale societåÆii”.
Dupå anul 1964 stomatologia româneascå cunoaçte
un deosebit avânt. Sub patronajul SocietåÆii Române de
Stomatologie, aceastå çtiinÆå este recunoscutå la adevårata
ei valoare çi peste hotare, nu doar în URSS. Alåturi de
cadrele didactice cu vechi çtate anterior menÆionate, se
fac remarcate o serie de cadre didactice tinere, de foarte
mare perspectivå, care vor continua munca depuså de
predecesorii lor. Este vorba de Prof. Dr. Ioan Gall, Prof.
Dr Påtru Firu, Prof. Dr. Corneliu Burlibaça, Prof. Dr.
Lucian Ene (Bucureçti), Prof. Dr. Gh. Timoçca, Prof. Dr.
Mircea Rusu (Iaçi), Prof. Dr. Emanoil Popa (Cluj–Napoca),
Prof. Dr. Victor Severineanu (Timiçoara), Prof. Dr. Çtefan
Bocsai, Prof. Dr. Lucian Ieremia (Târgu Mureç), etc.
Nu putem încheia acest referat fårå så recunoçtem
valoarea çcolii româneçti de stomatologie, atât cea
prezentå, cât çi cea din perioada trecutå, comunistå çi
precomunistå. PersonalitåÆile stomatologiei româneçti au
fost de obicei cadre didcatice, prin intermeniul lor
fåcându–se cunoscutå în lume valoarea çcolii româneçti
de stomatologie.
BIBLIOGRAFIE SELECTIVÅ
Burlibaça, M.: Stomatologia româneascå, în anul 1940.
Rev. Medicdentist.ro, nr. 2, dec. 2005.
Burlibaça, M., Ispas, D., Tånase, G., Ionescu, I.,
Carabela, M..: File din istoria stomatologiei
universale (sfârçitul sec. Al XIX–lea–începutul sec.
XX). Rev. Medicdentist.ro, nr.6, noiembrie 2006.
Carabela, M., Burlibaça, M., Ionescu, I.: Începuturile
utilizårii aliajelor inoxidabile (nenobile) în România.
Rev. Medicdentist.ro, nr. 4, 2006.
Comitetul de redacÆie: InformaÆiuni. Revista Românå de
Stomatologie, anul IV, nr. 5, sept.–oct., 1940.
Comitetul de redacÆie: InformaÆiuni. Buletinul
Laboratoarelor. Anul VII, nr. 1, ianuarie 1941
Comitetul de redacÆie: InformaÆiuni. Revista Românå de
Stomatologie, anul V, nr. 1–2, ianuarie–aprilie, 1941.
Comitetul de redacÆie: InformaÆiuni. Revista Românå de
Stomatologie, anul V, nr. 4, iulie–aug., 1941.
Comitetul de redacÆie: InformaÆiuni. Revista Românå de
Stomatologie, anul VI, nr. 1, ian.–febr., 1942
Comitetul de redacÆie: InformaÆiuni. Revista Românå de
Stomatologie, anul VI, nr. 6, noiembrie–decembrie,
1942.
Comitetul de redacÆie: InformaÆiuni. Revista Românå de
Stomatologie, anul VII, nr. 2, martie–aprilie, 1943.
Ursea, N. çi colab: Enciclopedie medicalå
româneascå.Secolul XX. FundaÆia Românå a
Rinichiului
„Sibiul Medical“ Volum 19 Nr. 4/2007 29