Sibiul Medical nr 4_2007.p65

STOMATOLOGIA – DE LA EMPIRISM LA ÎNVÅæÅMÂNT
MEDICAL UNIVERSITAR
DENTISTRY – FROM EMPIRIC TO MEDICAL
UNIVERSITARY TEACHING
Autori: Mihai Burlibaça, Augustin Mihai, Gabriela Tanase, Ruxandra Stånescu, Dana Ispas, Raluca NeamÆu.
Facultatea de Medicinå Dentarå, UMF „Carol Davila” Bucureçti
REZUMAT
Stomatologia ca çtiinÆå a cunoscut o deosebitå
amploare, atât în SUA, cât çi în Europa, în prima jumåtate
a secolului XX. De aceea, în acest referat vom încerca o
succintå trecere în revistå a mai multor perioade din
stomatologia contemporanå, insistând cu precådere pe
stomatologia româneascå.
ABSTRACT
Dentistry, as a science, has known a great
development, in United States of America (USA) and
Europe, in the first half of 20 th century. That is why, in this
paper will review some periods of contemporary dental
medicine, especially romanian dentistry.
Dupå cum foarte bine se cunoaçte, stomatologia este
o ramurå a medicinei de datå relativ recentå, comparativ
cu medicina clasicå. Pînå acum mai bine de un secol çi
jumåtate (corect, mai bine de 170 de ani), stomatologia
propriu–ziså nici nu exista ca specialitate de sine ståtåtoare,
çi am putea spune nici ca çtiinÆå aparte, ea având mai mult
un caracter de meserie sau dacå vreÆi, de meçteçug. În
general, „arta dentarå” se mårginea la acel început de secol
XIX, så trateze dinÆii mai mult „conservativ çi protetic”
(nu chiar în sensul, în care aceste douå noÆiuni sunt
percepute aståzi), cu ajutorul unor metode çi tehnici care,
în cea mai mare parte, erau în afarå de medicinå çi de
chirurgie.
În istoria medicinei contemporane, se vorbeçte pentru
prima datå de un învåÆåmânt universitar de stomatologie
în anul 1831, atunci când la Facultatea de Medicinå din
Viena, Profesorul Carabelli inaugureazå cursul de
stomatologie, pentru studenÆii acestei facultåÆi. Peste doar
8 ani în SUA, în anul 1839, doi dentiçti practicieni, Haiden
çi Harris, înfiinÆeazå prima „Çcoalå Dentarå Publicå”.
Se observå încå de la început faptul, cå stomatologia
propriu–ziså prezintå douå tendinÆe, dar în acelaçi timp çi
douå direcÆii diametral opuse: una universitarå, care cåuta
så încadreze stomatologia în cadrul celorlalte discipline
medicale çi alta autonomå, extra universitarå.
Cei doi fondatori ai „Çcolii Dentare Publice” çi–au
dat încå de la început seama de faptul, cå dentistul
(stomatologul) propriu–zis, trebuie så aibå o culturå
medicalå completå çi complexå, çi pentru acest lucru, ei
au solicitat înfiinÆarea unei catedre de stomatologie, în
cadrul FacultåÆii de Medicinå din statul respectiv.
Facultatea de Medicinå le respinge cererea chiar din start,
pe motiv cå obiectivele „dentisticii” sunt prea reduse,
pentru a putea fi luatå în considerare, înfiinÆarea unei
catedre de specialitate. IndignaÆi de refuz, cei 2 dentiçti au
înfiinÆat „Çcoala Dentarå Publicå”, institut capabil de sine
ståtåtor, independent de o facultate de medicinå.
Aceasta a fost de fapt originea învåÆåmântului
autonom sau extra universitar, originea în consecinÆå fiind
pur cauzalå çi neimpuså de natura specialitåÆii sau de
necesitåÆile sale.
CondiÆiile social–economice ale secolului al XIX–
lea, au permis în SUA o prosperitate deosebitå a acestor
çcoli dentare autonome. Astfel, existenÆa acestor çcoli
autonome de stomatologie s–a råspândit ulterior çi în
Europa, mai ales în Germania.
Totuçi, aceste çcoli dentare autonome, dacå au vrut
så corespundå spiritului timpurilor çi evoluÆiei çtiinÆifice,
au trebuit så se orienteze cât mai mult spre medicina
propriu–ziså. Chiar çi partizanii cei mai înfocaÆi ai
învåÆåmântului autonom, au trebuit så recunoascå, faptul,
cå educaÆia specializårii trebuie så se apropie cât mai mult
de medicina generalå, înså ei nu au admis niciodatå, cå
acest învåÆåmânt ar trebui så se contopeascå cu aceasta.
Astfel, aceastå specialitate „medicalå” devine în timp
extrem de scumpå, ea nefiind accesibilå decât claselor
sociale bogate, înstårite, singurele care îçi puteau permite
de fapt, luxul unor îngrijiri dentare.
Chiar çi unele realizåri çtiinÆifice în medicina propriu–
ziså råmâneau izolate çi cu greu puteau påtrunde în acele
cabinete, create çi dezvoltate pe principii de practicå
particularå çi care nu veneau sau nu doreau så vinå în
contact cu çtiinÆa çi tendinÆele noi ale acesteia, care se
manifestau în medicina generalå, decât în raport direct cu
satisfacerea intereselor strict materiale ale dentiçtilor
practicieni.
Ne închipuim care era situaÆia în Principatele Române
sau în Rusia æaristå, unde nici nu se putea vorbi de
existenÆa stomatologiei, ca specialitate medicalå. Astfel,
în Rusia æaristå, pregåtirea cadrelor de dentiçti era låsatå
pe mâna particularilor. Çcoala Superioarå de Medicinå nu
lua parte la pregåtirea acestor cadre, ele nefiind considerate
într–o primå fazå „cadre medicale”. FacultåÆile de
medicinå din Rusia æaristå controlau doar formal
cunoçtinÆele acestor absolvenÆi ai çcolilor particulare de
„Sibiul Medical“ Volum 19 Nr. 4/2007 27