Sibiul Medical nr 4_2007.p65

FUMATUL SI EFECTELE SALE NEGATIVE
SMOKING AND IT’S NEGATIVE EFFECTS
Sef lucrari Dr. E. Onaca*, Prof. univ. Dr. S. Oprea*, Dr. I. Chera**
* Universitatea „luliu Hatieganu” Cluj – Napoca
Catreda Medicina de Familie ** Medic de familie, Sibiu
REZUMAT
Poluarea industriala, gazele de esapament si cele
rezultate prin arderea combustibililor, alaturi de cresterea
numarului de fumatori activi si pasivi sunt cativa dintre
factorii perturbatori ce pot favoriza, declansa, intretine
sau agrava o serie de afectiuni respiratorii. Fumatul de
tigareta este un factor de risc important si pentru o seama
de afectiuni extrarespiratorii.
Fumatul trebuie abandonat inainte de aparitia unor
semne de deteriorare a plamanilor. Majoritatea pacientilor
iau aceasta decizie dupa ce au suferit un atac
vascular(infarct miocardic acut, accident vascular
cervical) sau dupa ce au suferit o operatie la inima.
ABSTRACT
The industrial pollution, exhaust fumes and those
obtained from the burnt fuel and the increase of the active
rind passive smokers are some of the disturbing factors that
can favor, begin, maintain or aggravate many breathing
affections. The cigarette smoke is a very important risk factor
for a lot of extrabreathing affections, too.
Smoking must be abanddned before the appearance
of the decays.
The majority of the patients take this decision after
they have already suffered a major heart–vascular
attack(acute miocardic infarct, cervical vascular accident)
or after they suffered an operation on their heart.
Daca in 1994 – 28 % din populatia activa a Romaniei
era fumatoare, in 2004 – exista o crestere de 11 %, simultan
cu scaderea varstei de debut a fumatului. Rata anuala de
crestere a numarului de fumatori era de cca. 1,2–1,6 %.
Seconstata o „alunecare” a acestui obicei nefast insprb
varsta mica: 64 % dintre cei sub 16 ani fumeaza
47,5 % dintre fumatori au inceput sa fumeze intre 15
– 19 ani 33,8 % dintre fumatori au inCeput sa fumeze
intre 20 – 24 ani
8 % dintre adolescentii care fumeaza au capatat acest
viciu in urma exemplului dat de eroii lor din filme.
32 % dintre elevi au fumat prima tigara inainte de 14
ani. Doar 13 % cred ca fumatul din cand in cand este
daunator, dar cred in proportie de peste 75 % ca fumatul
de 1 – 2 pachete pe zi aduce cu sine riscuri pentru sanatate.
72 % din populatia avand varsta intre 14 – 60 ani au
afirmat ca au receptat reclame la ‘ tigari si au continuat sa
fumeze, in ciuda avertismentelor si a documentarelor
medicale defavoradile acestui obicei nefast. 40.000 de
romani mor anual din cauza diferitelor forme de cancer.
Cu cat varsta la debutul expunerii este mai mica, cu
atat riscul de imbolnavire creste. Fumatul pasiv sau
expunerea la fum de tigara este la fel de daunator ca si
fumatul activ, atunci cand expunerea este semnificativa si
de durata.
Perturbarile induse de fumul de tigara depind de
cativa factori: tipul de tigarete (cu sau fara filtru; continut
de gudroane sau / si nicotina) modul de inhalare al fumului
(inspir profund sau nu) timpul de expunere varsta la
debutul expunerii sexul fumatorului factori de mediu
aditionali zona de rezistenta (poluata sau nu) etc.
Intre numarul de ani (durata) si / sau cantitatea de
tigarete consumate pe zi si incidenta imbolnavirilor
exista o stransa legatura. Fumatul activ si expunerea pasiva
la fum de tigara au efecte negative importante:
• Fumatul activ produce un declin mai accelerat al
parametrilor respiratori: VEMS, PEF, CV.
• Fumatul insoteste cresterea incidentei bolilor
cardio–pulmonare; riscul de a avea un infarct
miocardic este de 250 de ori mai mare la fumatori.
• Peste 15 % din decesele anuale totale se produc
datorita bolilor cardio–pulmonare legate de fumat.
• Fumatorii ajuhg sa traiasca cu 8–10 ani mai putin
decat nefumatorii.
• Fumatul pasiv aproape dubleaza riscul degradarii
progresive a maculei, ce duce la pierderea vederii.
• Riscul de producere a emfizemului pulmonar este
de 80 de ori mai mare la fumatori.
• Fumatul cauzeaza cca. 30% din decesele totale prin
cancer.
• Fumatul –90–95% din cauzele de deces prin
cancer pulmonar la barbati;
• 70–75% – din decesele prin cancer pulmonar la
femei Fumatul provoaca si alte forme de cancer:
de trahee, bronhii, laringe, cavitate bucala, buze,
limba, gura, faringe, esofag, pancreas, vezica
urinara, rinichi, stomac si col uterin.
Fumatul cauzeaza o respiratie neplacuta, ingalbene§te
dantura, degetele si buzele, ingrasa
parul, grabeste aparitia ridurilor, scade rezistenta la
raceala si gripa.
Fumul de tigara confine peste 4000 de substante,
dintre care 300 nocive (nicotina, arsenic, radon, cianuri,
„Sibiul Medical“ Volum 19 Nr. 4/2007 45