Sibiul Medical nr 4_2007.p65

ventricularå stângå (HVS) cu modificåri tipice ECG çi
ecocardiografice, care duc la definirea „cordului atletic“,
ca un model distinct de hipertrofie cardiacå. În anumite
cazuri este dificil de diferenÆiat hipertrofia miocardicå
fiziologicå de cea patologicå [1, 6, 9].
„Cordul atletic“ este o adaptare a cordului la
antrenamentul fizic intens, de lungå duratå, care include
creçterea diametrelor cavitåÆilor cardiace, îngroçarea
pereÆilor çi creçterea masei cardiace, într-o måsurå
proporÆionalå cu activitåÆile sportive çi cu programul de
exerciÆii [3, 7, 10].
SCOPUL STUDIULUI
Studiul are ca obiectiv identificarea modificårilor
electrice çi mecanice implicate în hipertrofia cardiacå
fiziologicå induså prin antrenament fizic prin înot.
ÎnÆelegerea funcÆiei cardiace normale çi adaptarea sa la
factori fiziologici çi patologici reprezintå o importantå
realizare intelectualå, satisfåcând curiozitatea legatå de
mecanismele care stau la baza funcÆiilor biologice.
Identificarea çi caracterizarea fenomenelor electrice çi
mecanice implicate în hipertrofia cardiacå reprezintå un
element critic în elucidarea mecanismelor care stau la baza
procesului hipertrofic.
MATERIAL ÇI METODÅ
Toate experimentele realizate în cadrul acestui studiu
au fost în conformitate cu DeclaraÆia de la Helsinki din
1964 çi cu reglementårile Ministerului Agriculturii din
România (ordin 400/20 mai 2002). Studiul a fost realizat
pe un numår de 30 çobolani masculi Wistar, cu greutate
corporalå la începutul studiului de aproximativ 250 g,
distribuiÆi aleator în unul din urmåtoarele douå grupuri:
grupul control, format din 15 de çobolani sedentari çi
grupul cu hipertrofie fiziologicå, format din 15 de çobolani
supuçi antrenamentului fizic prin înot. Ca model de
antrenament fizic a fost preferat înotul în detrimentul
alergatului, datoritå eficienÆei sale în inducerea hipertrofiei
miocardice [3]. Acomodarea animalelor la programul de
antrenament fizic s-a fåcut în douå såptåmîni. În continuare
programul de înot se deruleazå cu durata de 90 de minute
pe zi, 5 zile pe såptåmînå, timp de 6 såptåmîni. Astfel,
durata totalå a programului de înot a fost de opt såptåmâni.
Dupa cele 8 såptåmâni de antrenament fizic animalele au
fost anesteziate utilizând cloroform, a fost måsuratå
greutatea corporalå, cordul a fost rapid excizat çi plasat în
soluÆie Tyrode oxigenatå. Un muçchi papilar al
ventriculului stâng a fost îndepartat, cordul a fost cântårit,
iar muçchiul a fost perfuzat cotinuu cu soluÆie Tyrode
(NaCl - 8,00 g, KCl - 0,20 g, MgSO4 - 0,10 g, CaCl2 -
0,20 g, NaH2PO4 - 0,05 g, Glucoza - 1,00 g, Na2CO3 -
1,00 g, pH – 7,2). Pentru a confirma dezvoltarea HVS la
animalele supuse antrenamentului fizic prin înot, s-au
folosit ca parametrii: masa corporalå, masele cardiace,
raportul maså VS/maså corporalå çi examenul
histopatologic al unui fragment de ventricul stâng (VS).
Au fost måsuraÆi urmåtorii parametrii electrici:
amplitudinea potenÆialului de acÆiune, valoarea
potenÆialului de repaus, durata potenÆialului de acÆiune
pânå la atingerea a 90% din repolarizarea completå
(APD90), durata potenÆialului de acÆiune pânå la atingerea
a 75% din repolarizarea completå (APD75), durata
potenÆialului de acÆiune pânå la atingerea a 50% din
repolarizarea completå (APD50), durata potenÆialului de
acÆiune pânå la atingerea a 25% din repolarizarea completå
(APD25) çi viteza depolarizårii. Concomitent cu
înregistrarea fenomenelor electrice s-a fåcut çi înregistrarea
fenomenelor mecanice ale muçchiului papilar. Au fost
måsuraÆi urmåtorii parametrii mecanici: amplitudinea
maximå a contracÆiei (AC), timpul scurs pânå la atingerea
amplitudinii maxime a contracÆiei (TAC), timpul scurs
pânå la atingerea a 50% din relaxarea completå (T1/2R).
Pentru a investiga posibilul rol al alterårii cuplului
excitaÆie-contracÆie în cadrul hipertrofiei cardiace, am
comparat activitatea mecanicå çi electricå, înregistrate
simultan la muçchii papilari normali çi hipertrofiaÆi.
SemnificaÆia statisticå a diferenÆelor dintre grupurile
experimentale a fost determinatå cu testul Student çi o
probabilitate mai micå de 0,05 a fost consideratå
semnificativå.
REZULTATE
În cazul çobolanilor supuçi antrenamentului fizic
susÆinut s-a obÆinut, dupå cum era de açteptat, o scådere a
masei corporale. Rezultatele obÆinute în calcularea maselor
cardiace la grupul de çobolani supuçi antrenamentului fizic
au evidenÆiat creçterea semnificativå a valorilor, faÆå de
grupul de sedentari. Corelarea rezultatelor obÆinute în
calcularea acestui raport cu valorile masei ventriculare
furnizeazå informaÆii consistente asupra stårii de
hipertrofie cardiacå. Deçi ne-am açtepta ca, în condiÆiile
apariÆiei hipertrofiei ventriculare stângi, så obÆinem o
creçtere atât a lungimii cît çi a grosimii fibrelor musculare
miocardice, rezultatele noastre sunt, într-o oarecare
måsurå, cel puÆin neaçteptate. S-a obÆinut o creçtere a
lungimii fibrelor, dar nu çi a grosimii lor. Totuçi, datele
obÆinute de noi, sunt în concordanÆå cu alte date din
literatura de specialitate, care evidenÆiazå aceleaçi
modificåri. La grupul de studiu s-a obÆinut o scådere de
38,7g(13,6%) (p