Sibiul Medical nr 4_2007.p65

ecunoscut faptul cå aceçti factori de risc tradiÆionali nu
determinå de unii singuri dezvoltarea bolii aterosclerotice
manifeste çi cå la circa 50% dintre pacienÆi aceçti factori nu
explicå afecÆiunea. Scopul acestor metode imagistice
noninvazive adiÆionale în cadrul aterosclerozei este acela de
a clasifica indivizii în indivizi cu risc crescut çi respectiv scåzut
pentru bolile cardiovasculare, astfel încât metodele de
tratament så fie optimizate. Totuçi, este important så
recunoaçtem faptul cå aceste tehnici imagistice noninvazive,
capabile så prezicå evenimente cardiovasculare, nu reprezintå
un substituent al metodelor utilizate pentru determinarea
factorilor de risc tradiÆionali, dar au un rol complementar în
evaluarea riscului în contextul factorilor de risc
tradiÆionali[5,11]. Identificarea neinvazivå a alterårilor în
funcÆia çi structura arterialå reprezintå o metodå în detectarea
precoce a bolii vasculare în stadiu presimptomatic.
Dintre arterele periferice, arterele carotide se
coreleazå cel mai bine cu starea patului vascular çi cu riscul
cardiovascular în cadrul populaÆiei. S–a demonstrat o
corelaÆie directå între creçterea grosimii intimå–
medie(IMT) la nivel carotidian çi prezenÆa unei
semnificative ateroscleroze sistemice coexistente.
Totodatå, factorii care reduc riscul cardiovascular
influenÆeazå rata de progresie a aterosclerozei carotidiene,
demonstratå prin ultrasonografie. Ateroscleroza sistemicå
çi cea de la nivel carotidian s–au dovedit a fi corelate cu
aceeaçi factori de risc convenÆionali [3,6,7].
O altå metodå, neinvazivå, simplå, ieftinå, de evaluare
a patului vascular este reprezentatå de determinarea indicelui
braÆ–gleznå (ABI). Aceastå metodå nu detecteazå precoce
formarea plåcii de aterom sau stenoza minimå dar detecteazå
indivizii cu boalå vascularå pu?in mai avansatå, deçi frecvent
asimptomaticå. ImportanÆa ABI rezidå din faptul cå
metodele clinice tradiÆionale de evaluare a bolii
aterosclerotice periferice (palparea pulsului çi evaluarea
simptomatologiei) au sensibilitate, specificitate çi valoare
predictivå reduså. ABI poate detecta boala cardiovascularå
subclinicå (asimptomaticå), pânå la 40% dintre pacienÆii
cu valori patologice ale ABI fiind asimptomatici [11].
SCOPUL STUDIULUI
Evaluarea rolulului unor noi metode neinvazive de
diagnostic a formelor precoce de boalå ateroscleroticå,
indiferent de localizarea predominantå a acesteia, faÆå de
factorii de risc tradiÆionali a reprezentat scopul studiului
de faÆå.
MATERIAL ÇI METODÅ
Studiul s–a desfåçurat în Clinica Medicalå III Târgu
Mureç, în perioada ianuarie – decembrie 2007, pe un numår
de 63 de pacienÆi, respectându–se normele de eticå ale
cercetårii medicale. Aceçtia au fost distribuiÆi în douå grupuri
luând în considerare prezenÆa factorilor de risc tradiÆionali.
Grupul control a fost alcåtuit dintr–un numår de 30
de subiecÆi sånåtoçi, cu vârsta cuprinså între 30 çi 50 de
ani. Criteriile de excludere au fost urmåtoarele: boalå
coronarianå manifestå, valvulopatii, hipertensiune
arterialå, boalå ateroscleroticå cerebralå çi/sau perifericå,
diabet zaharat, neoplazii, boli degenerative cronice,
endocrinopatii, graviditate, leucociturie, hematurie, boli
renale çi prezenÆa factorilor de risc cardiovasculari precum
fumat, obezitate, dislipidemie.
În grupul de studiu au fost incluçi un numår de 33 de
pacienÆi cu un numår mare de factori de risc cardiovasculari
prezenÆi – obezitate, dislipidemie, hipertensiune arterialå,
hiperglicemie, fumat – cu vârsta cuprinså între 50 – 65 de
ani. Criteriile de excludere au fost urmåtoarele: boalå
coronarianå manifestå, valvulopatii, boalå ateroscleroticå
cerebralå çi/sau perifericå simptomaticå, neoplazii, boli
degenerative cronice, endocrinopatii, graviditate, leucociturie,
hematurie, macroalbuminurie (>300mg/24 de ore),
boli renale.
ToÆi pacienÆii au fost supuçi unui examen medical de
rutinå, format din anamnezå completå inclusiv date
demografice çi legate de morbiditatea familialå
cardiovascularå, examen clinic pe aparate çi sisteme, ECG,
analize sanguine, examen sumar de urinå. În continuare
la toÆi pacienÆii s–au determinat ABI çi IMT.
Pentru toÆi subiecÆii s–a efectuat determinarea
parametrilor antropometrici: talie, maså corporalå,
circumferinÆa abdominalå. În relaÆie cu fumatul, subiecÆii
au fost împårÆiÆi ca fiind nefumåtori, fumåtori çi foçti
fumåtori. În acest sens datele utilizate de noi au fost cele
relatate de pacient în momentul internårii. Au fost
consideraÆi ca foçti fumåtori pacienÆii care au renunÆat la
fumat în urmå cu cel puÆin 5 ani.
Determinarea ABI s–a fåcut prin måsurarea tensiunii
arteriale la nivelul gleznei çi respectiv braÆului imediat
înainte de examinarea ultrasonograficå, folosind acelaçi
protocol çi acelaçi echipament. Nici unul dintre cei 63 de
subiecÆi nu a prezentat o tensiune arterialå în afara limitelor
de detecÆie ale aparatului, 245mmHg. ABI
a fost calculat ca raportul dintre tensiunea arterialå
sistolicå(TAs) la nivelul gleznei çi TAs la nivelul braÆului.
Au fost excluçi din studiu subiecÆii care prezentau valori
ale ABI mai mici de 0,8. Un subiect a fost exclus, întrucât
prezenta o valoare a tensiunii arteriale sistolice la nivelul
gleznei mai mare cu 75mmHg decât la nivelul braÆului,
criteriu utilizat pentru a exclude arterele necompresibile
Determinarea ultrasonograficå a grosimii intimå–medie
carotidianå s–a realizat cu ajutorul unui scanner ultrasonografic,
cu un transducer de 12MHz. Un singur specialist a realizat
toate examinårile ultrasonografice. Måsurarea IMT s–a fåcut
concomitent cu examinarea, iar stocarea imaginilor s–a fåcut
pe hârtie specialå. Au fost înregistrate imagini longitudinale la
nivelul arterei carotide comune, bulbului carotidian çi arterei
carotide interne. Måsuråtorile s–au realizat la nivelul peretelui
distal çi al celui proximal al segmentului arterial, la 1cm la
dreapta çi 1cm la sânga distal de artera carotidå comunå, de
bulbul carotidian çi la 1cm proximal de artera carotidå internå.
Pentru fiecare måsuråtoare s–au determinat valorile IMT medie,
maximå çi minimå. A fost luatå în considerare valoarea cea
mai ridicatå a mediilor valorilor IMT. Determinarea IMT s–a
fåcut în cadrul aceleiaçi vizite cu ocazia cåreia s–au recoltat
probele de sânge, sau la interval de câteva zile.
Pentru a îndeplini dezideratul acestui studiu am
corelat factorii de risc cardiovasculari tradiÆionali cu cele
douå noi tehnici neinvazive de evaluare a disfuncÆiei
endoteliale, IMT çi ABI.
„Sibiul Medical“ Volum 19 Nr. 4/2007 89