Manual Vanator - 2009.pdf - AGVPS

negricioase, de-a lungul spinării prezintă o dungă neagră mai lată, iar dinaceasta se desprind spre flancuri 4-6 tărcături mai închise la culoare. Sedeosebeşte de pisica de casă prin mărime (3 -7, chiar până la 10 kg), prin părulmai lung, prin forma cozii şi prin forma petelor de pe coatele picioarelor.Coada este cilindrică şi groasă până la vârf, prezentând 4-8 inele, din ce în cemai estompate, care devin incomplete spre baza cozii. Pata neagră situatăposterior piciorului din spate este de asemenea caracteristică, fiind redusă doarlângă călcâi, spre deosebire de cea a pisicii de casă care urcă până spre cotulpiciorului (planşa 34).Dimorfismul sexual nu este evident.Longevitate: Trăieşte 12-15 ani. Vârsta se apreciază, cu aproximaţie,după uzura danturii.Sunete: Miaună asemănător pisicii domestice, mai ales în perioada deîmperechere când indivizi din ambele sexe se cheamă. Când este atacată sestrânge ghem, mârâie ameninţător şi „scuipă” (pufneşte). Ţipă când este prinsăşi toarce, ca şi pisica domestică, când este cu puii şi este mulţumită.Urme: Urmele sunt uşor eliptice, caracteristice pentru feline, cuperniţele ovale şi fără a avea imprimată amprenta ghearelor. Urma-pârtie esteliniară sau în uşor zig-zag. Urma-tipar se deosebeşte de urma-tipar a pisicii decasă prin dimensiunile mai mari şi forma mai alungită (planşa 34). Sedeosebeşte şi de urma jderului de piatră, care are gheare al cincilea deget uşorimprimat.Simţuri: Este înzestrată cu auz şi văz excelente, dar şi cu miros bun.Vede bine şi pe întuneric.Habitat: Preferă pădurile întinse, dar şi pâraiele împădurite,mărăcinişurile şi stufărişurile din câmpul agricol sau de lângă ape. Ziua seretrage în prejma vizuinilor, în vizuină sau în scorburi încăpătoare. Esteîntâlnită din zona alpină până în Lunca Dunării.Hrana: Este un animal prin excelenţă carnivor. Hrana principală oconstituie şoarecii şi păsările. Atacă însă şi iepurii, bizamii, hamsterii,şobolanii, lapinii şi iezii de căprioară. Expuse atacului acesteia sunt, în primulrând, păsările care cuibăresc pe sol, printre care fazanul şi potârnichea, dar şigăina cocoşului de munte. Prin modul de hrănire poate produce pagube atât înefectivele de fazan şi de iepure, cât şi în gospodăriile izolate sau limitrofelocalităţilor, atunci când se nărăveşte la păsări de curte.105