Manual Vanator - 2009.pdf - AGVPS

lopeţilor etc.). Cu aproximaţie, se poate stabili vârsta şi în funcţie de peceteaprăjinii căzute (convexă la exemplarele tinere, concavă la cele foarte bătrâne).Sunete: Taurul de lopătar boncăneşte în perioada împerecherii, darboncănitul acestuia seamănă mai mult cu un grohăit neclar, decât cu un mugetîn adevăratul sens al cuvântului. Când este speriat sau surprins scoate unbrăhnit nazal scurt, asemănător cu cel al cerbului carpatin. Ciuta brăhneşte şiea când este speriată sau devine suspicioasă. Ca şi puiul, se vaită în situaţia încare este prinsă.Urme: Sunt asemănătoare ca formă cu ale cerbului comun, cudeosebirea că sunt mai mici şi mai lunguieţe (planşa 13). În plus, perniţa seapropie ca lungime de jumătatea copitei, pe când la cerbul carpatin areaproximativ o treime din lungimea acesteia. Practic nu există risculconfundării urmelor de lopătar mascul cu cele de junincă sau de viţel de cerbcomun. Cel mult, urmele de lopătar mascul neclare pot fi confundate cu celede porc sau de berbec domestic. Cele de lopătăriţă sunt asemănătoare cu celede oaie şi de capră domestică, de care însă se deosebesc uşor ca formă(planşa 13).Excremente: Sunt asemănătoare la ambele sexe. Nu există risculconfundării acestora cu cele ale cerbului comun, datorită mărimii. Se apropiemai mult de cele ale căpriorului. Pentru începători există riscul confundării lorcu excrementele de capră domestică.Simţuri: Sunt aproape la fel de agere ca şi la cerbul comun. Mirosul îlare foarte fin, iar auzul şi văzul bune.Biotop: Optime pentru lopătar s-au dovedit, în România, pădurile defoioase din zonele de joasă altitudine, cu suprafeţe cuprinse între 500 şi 1000ha, în care sunt intercalate enclave şi surse de apă, mai ales dacă suntînconjurate de terenuri cultivate agricol. Nu-l satisfac terenurile situate la peste500 m altitudine, din cauza climei mai aspre şi a lupului cu care nu poatecoabita. Deşi femelele sunt ataşate locului de trai, dacă intervine vreoconturbare a liniştii migrează spre zone destul de îndepărtate.Hrană: Este considerat mai puţin pretenţios, din acest punct de vedere,decât cerbul comun şi căpriorul, putându-i elimina din teren prin consumul atot ceea ce aceştia ar putea consuma. Se înţelege că un astfel de fenomen nupoate să apară decât în condiţii de densitate mare de lopătari. Specie alohtonă,originară din zona mediteraneană, mai poate defavoriza cerbul comun şicăpriorul şi prin deranjul pe care-l produce datorită comportamentului său51