Manual Vanator - 2009.pdf - AGVPS

iau zborul la 20 de zile de la eclozare şi devin apţi de reproducere la vârsta deun an.În spectrul alimentar omnivor al speciei intră: ghinda, jirul, porumbul,cireşele, coacăzele, fructele zemoase, puii de şoarece, viermii, insectele, ouăleşi puii de păsări cântătoare etc.Este considerată dăunătoare din două motive: consumă ouăle şi puiipăsărilor cântătoare şi consumă hrana administrată complementar pentrufazani şi pentru potârnichi în perioada critică de iarnă.Date fiind motivele evidenţiate şi ţinând cont de faptul că sporulnatural este mare, vânarea gaiţei este permisă în perioada 1 septembrie –28(29) februarie.În fapt se vânează doar ocazional, deoarece nu prezintă interesvânătoresc nici din punct de vedere al tirului, nici pentru carne.2.4. Păsări strict protejate la care vânătoarea a fost admisăîn trecut în RomâniaDouă categorii de păsări, la care vânarea este interzisă în prezent, seimpun a fi, pe scurt, prezentate:speciile de păsări la care vânătoarea s-a interzis de mai mulţi ani, dincauza reducerii exagerate a efectivelor acestora în România (dropia,spârcaciul, cocoşul de mesteacăn, călifarii, potârnichea de stâncă, cocorulmare şi cocorul mic);speciile de păsări încă bine reprezentate în România, la carevânătoarea a fost interzisă prin lege ca urmare a împuţinării efectiveloracestora în lume şi a protecţiei de care se bucură prin prevederile convenţiilorinternaţionale şi directivele europene (gârliţa mică, gâsca neagră, gâsca cuobraji albi, gâsca cu gât roşu, raţa roşie, raţa arămie, raţa cu ciuf, raţacatifelată, raţa neagră, ferăstraşul mic, mare şi moţat, fundacii, corcodeii,cormoranul mic, mare şi creţ, ţigănuşul, becaţina mare, sitarul de mal, cristeiişi ciocârlanul).Prezentarea speciilor de mai sus se face în scopul recunoaşterii lor,aşadar pentru a le putea deosebi de cele care sunt admise, în prezent, la144