13.07.2015 Views

Manual Vanator - 2009.pdf - AGVPS

Manual Vanator - 2009.pdf - AGVPS

Manual Vanator - 2009.pdf - AGVPS

SHOW MORE
SHOW LESS

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.

Vulpea fată o singură dată pe an, câte 4-7 pui orbi, de culoare cenuşieînchis. La 10-14 zile puii văd, la 4 săptămâni ies la gura vizuinii, iar după 60de zile pot părăsi vizuina. Sunt însă alăptaţi până la vârsta de 3 luni, vulpeatrecându-i treptat pe hrană regurgitată, apoi pe hrană adusă, inclusiv în starevie, pentru a-i învăţa să vâneze.Obiceiuri: Are activitate nocturnă, dar şi crepusculară şi aurorală. Înlocurile liniştite, când hrana devine deficitară, poate fi văzută şoricând toatăziua.Vânarea: Se poate face în timpul anului, la pândă, la dibuit şi la goană,cu sau fără câini de vânătoare. O vânătoare aparte este vânătoarea cu câinii lavizuină, dar la fel de interesantă este şi vânătoarea cu chemătoarea. Dată fiindvigilenţa proverbială a vulpii, dobândirea acesteia nu este întotdeauna uşoară.Se împuşcă folosind arma lisă şi alice de 3,5-4,00 mm. Este sportivă însă şivânarea vulpii cu arma cu glonţ, din categoria 5,6 maximum 6,5 mm.Trofeu neconvenţional este considerată blana, iar convenţional craniul.Pagube: Judecând după contribuţia pe care o are în combaterea micilorrozătoare, se apreciază de multe ori că acest carnivor este mai mult folositor(agriculturii) decât dăunător (cinegeticii). În realitate, în terenurile cu vânatmic (fazani, potârnichi, iepuri) vulpea este un dăunător de temut. Staumărturie, în această privinţă, resturile de iezi de căprioară, de pui de iepuri, depui de fazani şi chiar de viţei de cerb şi de purcei, căraţi la vizuină în perioadacreşterii puilor. Prejudicii mari produce şi gospodăriilor de la sate, prinuciderea păsărilor domestice, mai ales în aceeaşi perioadă de creştere aprogeniturii.Doar în terenurile de dealuri înalte şi de munte vulpea trebuie protejată,fiindcă aici prejudiciile cauzate nu sunt demne de luat în seamă.2.1.12. Şacalul (Canis aureus L.)Denumiri: Şacal, şacal mascul, şacal femelă sau căţea de şacal, pui deşacal.Descriere: Seamănă cu lupul ca aspect general şi culoare, dar este multmai mic decât acesta, atingând doar 12 - 15 kg. Are coada vizibil mai scurtă,terminată ca şi cum ar fi retezată, la majoritatea exemplarelor. Nuanţele culoriisunt în general mai diferite decât la lup, îmbrăcând forme de la roşcat până lafumuriu închis pe spate. Dimorfismul sexual nu este evident (planşa 27).77

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!