Manual Vanator - 2009.pdf - AGVPS

Glasul raţei sălbatice mari este asemănător cu al raţei şi al răţoiuluidomestic: măcăit puternic la raţă, care se aude de la distanţe mari, şi un tonmai discret, mai nuanţat şi mai răguşit, la răţoi.Simţurile sunt ascuţite. Se distinge printr-un văz binocular de excepţieşi un câmp vizual de aproape 360 o (ca şi sitarul). Aude foarte bine. Doaracuitatea simţului mirosului este discutabilă.Longevitatea: Este apreciată la 10 ani.Habitat: Prezenţa raţei mari în România este legată de biotopul bălţilorcu stuf, dar şi al lacurilor cu apă şi vegetaţie care să îi asigure un mediupropice de adăpost şi hrană. Apreciază prezenţa sălciilor scorburoase pentrucuibărit. Iarna este întâlnită frecvent pe râurile interioare care nu îngheaţă,urcând pe acestea până în zona de munte.În iernile grele migrează însă spre sud. Se comportă, aşadar, atât caspecie sedentară cât şi ca specie eratică sau migratoare, venind din regiunilenordice să ierneze, în stoluri mari, în ţara noastră sau mai la sud, în funcţie deasprimea iernii.Hrana: Spectrul alimentar este destul de variat şi preponderent compusdin vegetaţie şi animale mici: plante acvatice, seminţe diverse, cereale, insecte,larve, melci, peşti etc.Duşmani: Păsările răpitoare de zi, enotul, vulpea, vidra, nurca, dihorul,hermelina şi alţi câţiva dăunători naturali care dijmuiesc cuiburile, prindprogenitura şi atacă exemplarele mature. Chiar şi ştiuca mare şi somnul potprinde bobocii de raţă. Practica culegerii ouălor de raţă, asemenea practiciiculegerii ouălor proaspete de gâscă, o afectează în mare măsură, dar numai înanumite zone din ţară.Obiceiuri: Este o raţă de suprafaţă, cu activitate diurnă, care înnopteazăde obicei pe apă. Spre deosebire de gâscă, are o mai intensă activitate auroralăşi crepusculară, în sensul că pleacă dimineaţa mult mai devreme de pe baltă şise întoarce seara mult mai târziu, chiar pe întuneric. În nopţile cu lună plină sehrăneşte şi noaptea pe câmp.Reproducere: Raţa mare este monogamă, perechile putând fi observateîncă din zilele însorite de iarnă, chiar şi în cadrul stolurilor care iernează la noi.În perioada martie-aprilie perechile se separă şi încep zborurile nupţiale încăutarea locului de cuibărit, nu foarte departe de apă. Cu ocazia pazei de seară113