Manual Vanator - 2009.pdf - AGVPS

Această metodă se completează foarte bine cu metoda cunoaşteriiefectivelor de vânat după urmele lăsate de acesta. Orice astfel de urmăimprimată pe sol sau pe zăpadă, dar şi lăsată prin hrănire, defecare sau frecareacoarnelor oferă informaţii complexe asupra speciilor de vânat din teren, asupracategoriei lor de vârstă şi asupra sexului acestora, completând informaţiileculese prin observaţii directe în respectiva privinţă.Metoda se aplică sistematic primăvara, cu ocazia căderii ultimelorzăpezi, când se consideră că mortalitatea vânatului, din cauza condiţiilor deiarnă grea, practic a încetat.Pentru aplicarea acestei metode, fondul de vânătoare se împarte înporţiuni mai mici, de regulă în bazinete, care se parcurg concomitent, peconturul acestora. Observatorii, buni cunoscători ai urmelor vânatului, sauechipele de observatori, după caz, se deplasează pe traseele indicate deresponsabilul acţiunii, astfel încât să le acopere integral, înregistrând urmeleproaspete, din noaptea precedentă, care traversează traseul parcurs. Mai multdecât atât, aceştia încearcă să deducă, după urmele singulare găsite, sexul şivârsta animalului în cazul anumitor specii de vânat mare (cerb, mistreţ etc.),iar după urmele în grup, structura grupului pe vârste şi pe sexe.Informaţiile obţinute de la fiecare observator sau echipă de observatoriîn parte se centralizează şi se interpretează de responsabilul acţiunii, careformulează concluzii pertinente în legătură cu efectivele reale de vânat dinfondul de vânătoare respectiv.În cazul aplicării acestei metode, indicate pentru evaluarea efectivelorde vânat mare cantonat la deal şi la munte, se recomandă, ca şi în cazulevaluării efectivelor de capră neagră din golul de munte prin metodaobservaţiilor directe, ca evaluarea să se desfăşoare concomitent pe mai multefonduri de vânătoare învecinate, dacă este posibil pe zone mai întinse sau întrunmasiv muntos în întregime, chiar în condiţiile în care aceste fonduri suntarondate în mai multe judeţe învecinate.Metoda suprafeţelor de probă se aplică de regulă la vânatul micsituat atât în terenul agricol, cât şi în pădurile din zona de câmpie.Suprafeţele de probă, de mărimea unor unităţi amenajistice (parcele)în pădure (15-25 ha) şi de 50-100 ha în terenul agricol, trebuie alese în aşa fel186