Manual Vanator - 2009.pdf - AGVPS

grajduri şi alte construcţii părăsite chiar în interiorul localităţilor, hrănindu-sepreponderent cu şoareci.Ambele specii sunt ataşate de locul de trai.Hrana: Sunt specii preponderent carnivore, care consumă frecvent şifructe. De la şoareci, care constituie hrană obişnuită, până la fazani, iepuri şichiar iezi de căprioară mici de câteva zile, atacă orice. Hrana preferată oconstituie veveriţele şi pârşii. Consumă însă şi broaşte, peşti, melci, insecte,ouă, fructe dulci şi zemoase, vâsc, miere, iar atunci când sunt înfometaţi jderiiconsumă şi cadavre.Duşmani: Râsul, pisica sălbatică, acvilele şi bufniţa mare suntpotenţiali duşmani naturali, dar nu şi eficienţi.Sociabilitate: Trăiesc solitar. Doar în perioada împerecherii pot figăsiţi perechi. De asemenea, mama este urmată, până în toamnă, de puii dinanul respectiv.Reproducere: Împerecherea are loc la mijlocul verii, în lunile iulieaugust.După o durată de gestaţie de 9 luni la jderul de copac şi de 8 luni şijumătate la cel de piatră, timp în care există o perioadă de dezvoltare latentă afătului de circa 6 luni, femelele fată câte 2-7 pui, orbi până la vârsta de 3-4săptămâni. Puii părăsesc cuibul la 6-8 săptămâni, sunt alăptaţi până la 3 luni şiîşi urmează mama până toamna târziu. Devin maturi sexual la 2 ani.Recent, pe bază de cercetări, s-a infirmat ceea ce credeau vânătorii dejderi şi anume faptul că în lunile ianuarie-februarie ar avea loc o a douaperioadă de împerechere a femelelor rămase nefecundate şi, foarte posibil, aunora din jderii de doi ani. Deşi nu are explicaţie căutarea sexelor şi găsirea acâte 2 jderi la sfârşitul iernii în aceeaşi scorbură, teoria cu a doua perioadă deînmulţire a căzut.Obiceiuri: Jderii au activitate nocturnă şi obiceiul de a vâna uneori maimult decât consumă. Parcurg zilnic distanţe mari în căutarea hranei. Pot fiîmblânziţi cu uşurinţă şi se pot adapta în mod natural traiului în localităţi şichiar în mediul citadin.Vânare: Clasic, jderul se vânează căutându-l după urmele din noapteaprecedentă, lăsate pe zăpadă proaspătă, până la locul în care se odihneşte. Dinscorbură este scos prin diverse mijloace, mai mult sau mai puţin eficiente. Dingăurile făcute în pământ sau sub stânci, este scos mai greu. Vânarea cucapcane, foarte eficientă până acum, nu se practică în prezent în România. Nuşi în alte ţări ale U.E. Se mai poate vâna la nadă, la pândă lângă gura vizuinii84