13.07.2015 Views

Manual Vanator - 2009.pdf - AGVPS

Manual Vanator - 2009.pdf - AGVPS

Manual Vanator - 2009.pdf - AGVPS

SHOW MORE
SHOW LESS

Create successful ePaper yourself

Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.

Păsările limicole, dintre care cea mai interesantă pentru vânătorirămâne becaţina comună, sunt atrase de turbării, mlaştini şi margini de bălţi,lacuri, iazuri şi heleştee, dacă apa nu este mai adâncă de 5-10 cm, iar vegetaţiaerbacee nu este mai înaltă de 10-20 cm.Aceste suprafeţe propice pentru becaţine, vizitate atât primăvara cât şitoamna în timpul pasajului, pot fi amenajate pentru atragerea şi reţinerea maiîndelungată a păsărilor limicole prin lucrări relativ simple, dintre careenumerăm:- cosirea vegetaţiei la 10-20 cm deasupra nivelului apei, la margineabălţilor şi lacurilor, în coada iazurilor şi heleşteelor şi chiar pe unele porţiunidin turbării şi mlaştini, dar fără a exagera în sensul de a extinde suprafaţacosită dincolo de adâncimea de 5-10 cm a oglinzii apei;- introducerea animalelor la păşunat în astfel de porţiuni de teren umed,pentru a da naştere la breşe în vegetaţie şi a mări efectul de lizieră apă-sol,pentru crearea de gropi şi muşuroaie datorită călcării pământului moale cucopitele şi pentru a contribui la fertilizarea suprafeţei respective prinintermediul dejecţiilor acestor animale;- depunerea, din vreme, de grămăjoare de gunoi în astfel de benzicosite, pentru a favoriza fertilizarea terenurilor şi înmulţirea nevertebratelor ceconstituie hrană pentru becaţine şi alte specii limicole; în vederea îmbunătăţiriicapacităţii de hrănire a terenului pentru becaţine, în loc de gunoi se pot folosişi resturi animaliere, cum ar fi sângele, intestine şi capete de animale etc.Becaţinele apreciază astfel de terenuri care le oferă hrană naturală dinabundenţă, motiv pentru care se opresc din pasaj şi se concentrează, pentrumultă vreme, în efective nebănuit de mari.Anatidele şi alte specii de păsări acvatice preferă în schimb apele maiadânci, în care ochiurile de apă alternează cu perdele sau insule de stuf,papură, ţipiring etc.Atât în bălţi şi lacuri, cât şi în iazuri şi heleştee cu adâncimi diferite şiocupate în zonele mai puţin adânci de vegetaţie caracteristică, se dezvoltăfoarte bine fitoplanctonul şi zooplanctonul, sursă de hrană pentru multenevertebrate acvatice (viermi, insecte, moluşte, crustacee), la rândul lor sursă ode hrană pentru speciile de păsări de apă.Din acest motiv, cele mai favorabile bazine acvatice pentru acesteasunt cele puţin adânci, cu fundul plat şi cu un contur perimetral cât mai sinuos,care are efectul de lizieră apa-sol foarte ridicat.211

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!