Manual Vanator - 2009.pdf - AGVPS

2.3.35. Cioara grivă (Corvus corone L.)Alte denumiri: Cioară cenuşie (Corvus corone sardonius), denumireuzitată corect în sud, şi cioară grivă ardeleană (Corvus corone cornix) folosită,de asemenea, corect în Transilvania, Banat şi Bucovina. Se mai folosescdenumirile de cioară sură, grivană sau cioara grivă sudică în restul ţării, la sudşi la est de Carpaţi. De fapt sunt două subspecii de cioară grivă, care sedeosebesc puţin din punct de vedere morfologic, nu însă şi din punct de vederevânătoresc. Carpaţii par să reprezinte linia de demarcaţie între aceste douăsubspecii.În România, doar în Banat şi în sudul Ardealului, se mai întâlneşte osubspecie neagră de cioară grivă, denumită cioara neagră (Corvus coronecorone L.), foarte asemănătoare cu cioara de semănătură, fără însă a prezentapiele nudă alburie la baza ciocului şi „pantaloni”. Se aseamănă la aspectgeneral cu corbul, dar este mai redusă ca dimensiuni.Recunoaştere: Cioara cenuşie are capul, guşa, remigele aripilor şirectricele cozii de culoare neagră mată, restul corpului fiind cenuşiu (planşa49). Cioara grivă ardeleană este de dimensiuni puţin mai reduse decât cioaracenuşie, iar contrastele culorilor sunt mai pregnante, în sensul că are remigelesecundare de un negru lucios, iar vesta cenuşie este mai deschisă la culoare.Ambele subspecii trăiesc în număr mare la câmpie. În zonele de dealurisunt mai rare, iar în regiunea de munte, de-a lungul văilor, doar câtevaexemplare. Cioara cenuşie este regăsită în efective numeroase şi în Lunca şiDelta Dunării.Glasul este un cârâit caracteristic. Simţul văzului este de o acuitateexcepţională. Are longevitate mare, apreciată la 20-30 de ani.Hrana: Se hrăneşte cu ouăle şi puii păsărilor mici, producând pagubeîn populaţiile de fazani, potârnichi, prepeliţe, nagâţi, gâşte şi raţe sălbatice,lişiţe etc. Atacă puii mici de iepure şi chiar exemplarele adulte rănite sauneputincioase. Consumă însă şi mari cantităţi de larve, insecte, şoareci,excremente, resturi de cadavre şi o mulţime de vegetale (cereale, seminţe defloarea-soarelui, fructe etc.).Prin modul de hrănire produce pagube activităţii cinegetice, dar şiagriculturii, într-o măsură mai mare decât este folositoare prin culegerealarvelor dăunătoare. Din aceste motive este considerată specie păgubitoare,mai ales pentru vânatul util cu pene, şi este tratată ca atare.140