Manual Vanator - 2009.pdf - AGVPS

Pornind de la această recunoaştere, părţile convenţiei au stabilitobiectivele definitorii ale acesteia şi anume:conservarea biodiversităţii şi utilizarea durabilă a componentelorsale;împărţirea justă şi echitabilă a avantajelor care decurg din exploatarearesurselor genetice, în special prin asigurarea accesului la acestea şi transferulde tehnologie în domeniu.Ca metodă de conservare, Convenţia prevede atât conservarea „in situ”,care presupune conservarea ecosistemelor şi componentele lor pe specii şihabitate cu conservarea sau refacerea speciilor în mediul lor natural, cât şiconservarea „ex-situ”, care presupune conservarea speciilor în afaraecosistemelor în care au fost integrate.Convenţia cuprinde şi alte prevederi privind: reducerea efectelornocive, schimbul de informaţii şi cooperarea tehnică şi ştiinţifică, studii deimpact, educarea şi sensibilizarea populaţiei etc.Protocolul de la Cartagena privind securitatea biologicăConferinţa părţilor la Convenţia privind diversitatea biologică de laMontreal, din data de 29.01.2000, a adoptat un acord suplimentar, cunoscutsub denumirea de Protocolul de la Cartagena privind securitatea biologică.Protocolul a intrat în vigoare la data de 11 septembrie 2003. România aratificat Protocolul prin Legea nr. 59/2003, publicată în Monitorul Oficial nr.192 din 26/03/2003.Protocolul are menirea de a proteja diversitatea biologică depotenţialele riscuri pe care le reprezintă organismele modificate prinbiotehnologii moderne. Această prevedere este o procedură de acord prealabil,în cunoştinţă de cauză, înainte de a autoriza importul de astfel de organisme peteritoriul statelor parte la protocol, deoarece ar putea avea efecte adverseasupra conservării şi utilizării durabile a diversităţii biologice.Statele parte ale protocolului trebuie să convină şi asupra elaborării şiadoptării unor instrumente juridice internaţionale clare pentru comerţulinternaţional cu organisme modificate genetic.327