Manual Vanator - 2009.pdf - AGVPS

- perioadele în care vânătoarea era oprită;- mijloacele prin care se putea vâna;- împiedicarea braconajului;- permisele de vânătoare şi autorizaţiile de vânătoare;- taxele de vânătoare;- înfiinţarea societăţilor de vânătoare;- colonizarea de vânat etc.Prin textul acestei legi, a fost pentru prima dată recunoscută oficial, capersoană morală (juridică), Uniunea Generală a Vânătorilor din România.Cu toate dificultăţile de implementare întâmpinate, această lege a reuşitsă fie totuşi impusă, iar rezultatele ei nu au întârziat să se vadă, fiindremarcabile regional, mai ales înainte de cel de-al doilea război mondial.Dreptul de vânătoare în România după cel de-al doilea războimondialAvându-se în vedere starea deplorabilă în care ajunsese vânatul dinspaţiul românesc după cel de-al doilea război mondial, precum şi schimbărilesocio-economice profunde implementate forţat în perioada imediat următoare,a apărut necesară conceperea unei legi noi de vânătoare, finalizată subdenumirea de Lege pentru organizarea economiei vânatului – nr. 231/1947– publicată în Monitorul Oficial nr. 154/9 iulie 1947.Această lege a fost amendată prin partea care se referă la vânătoare dinH.C.M. nr. 535, publicată în Buletinul Oficial nr. 71/26 iunie 1951, şi, ulterior,înlocuită prin Decretul nr. 76/7 februarie 1953 cu privire la economiavânatului şi pescuitului în apele de munte, publicat în Buletinul Oficial nr.din 23/02/1953.Un salt discutabil calitativ în domeniul legislaţiei de vânătoare dinRomânia l-a constituit Legea nr. 26/1976 privind economia vânatului şivânătoarea.Principiile acestei legi, asupra cărora ne vom opri în cele ce urmează,privesc:- natura vânatului, care a fost considerat (după anul 1947) ca fiind obogăţie naturală de interes naţional, şi dreptul de vânătoare, care a revenitstatului, ceea ce a însemnat reîntoarcerea la un regim regalian, favorabil345