Manual Vanator - 2009.pdf - AGVPS

Hrană: Consumă omizi, viermi, crustacee, melci, broaşte, şoareci,chiţcani de pădure, pârşi, veveriţe, peşte, pui de păsări, ouă, fructe etc. Maiînainte de a mânca, ratonul îşi spală întotdeauna hrana, aşezat confortabil înşezut, de unde-i vine şi numele de „urs spălător”.Sociabilitate: Este un animal solitar, masculul şi femela trăind izolat,fiecare în teritoriul său.Reproducere: Masculul începe să caute femelele la începutul luniifebruarie, iar împerecherea are loc spre sfârşitul lunii februarie începutul luniimartie. În această perioadă masculul poate să-şi depăşească teritoriul, iar dupăîmperecherea unei femele pleacă imediat în căutarea alteia.Gestaţia durează 60 de zile, după care femelele fată câte 2-5 pui,maximum 8, orbi şi cu urechile închise. La deschiderea acestora, după circa 20de zile, vede deja şi are masca caracteristică desenată pe faţă.Pagube: Este o specie omnivoră, care înclină mai mult spre hrana denatură animală, motiv pentru care este considerată stricătoare.2.5.7. Glutonul (Gulo gulo)Mai este cunoscut sub denumirea de guloÎl întâlnim, puţin abundent, în nordul Europei, mai exact în Norvegia,Suedia, Finlanda şi în zona de taiga şi de tundră a restului continentului. Pânăîn 1930 se găsea încă în golful Finlandei, iar în secolul al XVIII-lea exista înPolonia şi Belarus.Descriere: Este mustelidul cu cea mai mare talie, care atingedimensiuni de 0,40 m înălţime, 1,00 m lungime şi de la 15 la 45 kg.Caracteristic este craniul masiv şi dantura foarte puternică. Labele sale suntplantigrade, asemănătoare celor de urs. Blana brună-închis este deasă şistrălucitoare. Aceasta devine mai deschisă doar pe cap şi lateral pe corp. Oserie de mituri îl prezintă ca pe o încarnare a diavolului, datorită agresivităţiilui şi impresiei de animal foarte straniu, rar întâlnit, care ştie să scape din oricecapcană. Forţa şi ferocitatea de care dă dovadă fac din gluton un animalredutabil al nordului continentului (planşa 55).Hrana: Foamea sa este arhicunoscută. Primăvara se hrăneşte cu ouă depăsări şi cu păsări pe care le prinde pe cuib. Se hrăneşte şi cu larve, fructe depădure şi mamifere mici şi mijlocii, îndeosebi cu iepuri. Iarna, pe zăpadă,poate prăda căpriori, cerbi, reni, vulpi şi, mai rar, chiar lupi. Vânează la pândă,atacă chiar şi elanii. Deseori sare din arbori în spatele victimei.167