13.07.2015 Views

Manual Vanator - 2009.pdf - AGVPS

Manual Vanator - 2009.pdf - AGVPS

Manual Vanator - 2009.pdf - AGVPS

SHOW MORE
SHOW LESS

Create successful ePaper yourself

Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.

2.1.8. Iepurele de vizuină (Oryctolagus cuniculus L.)Denumiri: Ca şi la iepurele de câmp, masculul se numeşte iepuroi,femela iepuroaică, progenitura pui, iar juvenilii şoldani sau vătui. Mai estecunoscut însă şi sub denumirea de lapin.Descriere: Fiind înrudit îndeaproape cu iepurele de câmp, seamănă cuacesta, dar se deosebeşte prin talia mult mai mică (1,5 - 2,2 kg), prin urechilede dimensiuni mai reduse, prin picioarele din faţă mai puternice şi prin celeposterioare mai scurte (planşa 25). De asemenea, se deosebeşte prin coloritulgeneral mai cenuşiu. Cele două specii nu pot fi confundate. În plus, dacăurechea iepurelui se întinde spre vârful botului, la iepurele de câmp îldepăşeşte pe când la iepurele de vizuină, nu.Nu este observabil dimorfismul sexual.Longevitate: Se apreciază la maximum 6 ani. Categoria de vârstă seapreciază după fragilitatea oaselor picioarelor şi proeminenţa de la încheieturapiciorului anterior.Sunete: Un şuierat discret, subţire, în caz de pericol, completat debaterea pământului cu picioarele din spate. Sunt cele mai frecvente sunete dealarmă care se pot auzi în preajma coloniilor de lapini. Iepuroiul mai scoate unmormăit discret când urmăreşte iepuroaica în călduri. Atât masculul cât şifemela se vaită strident, asemănător iepurilor de câmp, când sunt prinşi. Cândsunt strâmtoraţi în vizuină, dar nu sunt prinşi, scot un sunet caracteristic greude descris, cu nuanţe între mârâit, gâfâit şi sforăit, prin care încearcă probabilsă surprindă şi să sperie adversarii.Urme: Sunt asemănătoare cu cele lăsate de iepurele de câmp, fiind însămai mici şi mai apropiate (planşa 25). De asemenea, rosăturile crengilor,arbuştilor, pomilor şi arborilor tineri seamănă cu cele ale iepurelui de câmp,dar sunt şi mai mărunte, ca de altfel şi excrementele, lăsate din abundenţă înpreajma vizuinilor.Biotop: Este originar din Spania, dar a fost colonizat de sute de ani înapusul Europei, apoi introdus în România după 1900, în zona Iaşului. S-auîncercat mai multe populări cu lapini în judeţele Alba, Buzău, Braşov, Bacău,Botoşani, Covasna, Dolj, Mureş, Maramureş, Prahova şi recent în judeţulIlfov. Rezultatele nu sunt deloc încurajatoare. S-a constatat că preferăterenurile uşoare de până la 500 m altitudine, în care-şi poate săpa vizuinile,69

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!