Manual Vanator - 2009.pdf - AGVPS

O altă deosebire între cele două specii de jder se regăseşte la talpa piciorului,care la jderul de copac are păr, pe când la cel de piatră, nu.În sfârşit, distincţia este clară după forma ultimului molar, care lajderul de copac este circulară înspre exterior, pe când la jderul de piatrăprezintă o despicătură vizibilă (planşa 29).Dimorfismul sexual nu este evident la nici una dintre specii.Longevitate: Trăieşte 10-12 ani. Vârsta se apreciază după uzuradentiţiei.Sunete: La puii mici se distinge un fel de ciripit, ca de pasăre. Înperioada împerecherii, indivizii aparţinând ambelor sexe scot ţipete greu dedefinit, de chemare, ce se aseamănă foarte mult cu ţipătul ghionoaiei verzi. Seaud seara, noaptea şi, mai intens, în zori. Când se bat, scot ţipeteasemănătoare.Simţuri: Au auzul, mirosul şi văzul bine dezvoltate.Urme: Urmele celor două specii sunt asemănătoare, dar nu pot ficonfundate. Jderul de copac, prezentând păr pe talpă, nu imprimă la fel de clarperniţele precum jderul de piatră. La acesta din urmă, urma tipar se apropie dea pisicii, cu care poate fi uşor confundată. Diferenţele apar şi în privinţa urmeipârtie.Diferenţa esenţială constă în numărul de perniţe imprimate, jderulimprimând uşor şi ghearele şi cel de-al cincilea deget, pe când pisica doarpatru perniţe, fără gheare. Jderii de copac, care se deplasează în salturineîntrerupte, imprimă constant perechi de urme, pe cele din dreapta uşor înfaţa celor din stânga. Beica imprimă, din loc în loc, şi câte 3 sau 4 urme la salt.Când fug, ambele specii imprimă urmele asemănător iepurelui (planşa 29).Excrementele seamănă cu ale vulpii, dar sunt mai subţiri şi au, deregulă, culoarea mai închisă. Când consumă fructe, în excremente se observăresturi nedigerate din acestea.Habitat: Ambele specii preferă pădurile întinse şi liniştite. Jderul decopac este mai frecvent întâlnit la munte, până la limita vegetaţiei forestiere.Este regăsit însă şi în plină câmpie, îndeosebi în pădurile tratate în codru. Spredeosebire de jderul de copac, beica pare mai bine reprezentată numeric în zonade deal, se întâlneşte frecvent şi în zona de câmpie şi în Lunca Dunării şi estemult mai apropiată de localităţi. Uneori se instalează în şuri, pătule de porumb,83