Managementul Strategic al Fabricatiei Mecanice TAF MTP IMFM

diferi de cea a managerilor interni atunci când evaluează avantajele unui
anumit produs, unei anumite resurse, sau unei anumite aptitudini.
Chiar dacă o anumită organizaţie se dovedeşte puternică sau slabă din
perspectiva unei anumite funcţiuni, trebuie să luăm în considerare şi
poziţia corespunzătoare a celor mai importanţi concurenţi ai organizaţiei.
De exemplu, organizaţia poate deţine echipamente moderne, automatizate,
însă, dacă concurenţii au echipamente similare sau chiar mai bune, utilajele
moderne nu constituie un avantaj relativ. Remarcăm deci importanţa
competenţei distinctive - definită ca fiind acea caracteristică, relativ
superioară în raport cu concurenţii, care stă la baza avantajului competitiv.
Ceea ce dorim să subliniem în concluzie este că orice resursă poate fi
utilizată strategic şi că avantajul competitiv poate proveni din orice latură
a activităţii organizaţiei.
Evaluarea punctelor forte şi slabe ale unei organizaţiei în raport cu
oportunităţile şi ameninţările proprii mediului extern este denumită, în
literatura de specialitate, analiza SWOT.
Analiza SWOT este probabil unul dintre, cele mai cunoscute instrumente
utilizate în domeniul managementului strategic şi al marketingului.
Denumirea acestei metode corespunde cu iniţialele celor patru elemente
analizate: strenghts (puncte forte), weaknesses (puncte slabe),opportunities
(oportunităţi) şi threats (ameninţări).
În cadrul analizei SWOT, punctele forte reprezintă caracteristici
interne ale organizaţiei care - oferă posibilitatea îmbunătăţirii
competivităţii acesteia. Dimpotrivă, punctele slabe reprezintă trăsături ale
organizaţiei ce o pot face vulnerabilă la o mişcare strategică a
concurenţilor. O oportunitate este o condiţie de mediu care oferă posibilităţi
semnificative de îmbunătăţire a competitivităţii, a situaţiei organizaţiei,
vis-a-vis de concurenţii săi. Invers, o ameninţare, sau un pericol potenţial,
reprezintă o condiţie de mediu cu perspective semnificative de subminare a
competitivităţii organizaţiei.
Aplicarea metodei SWOT este facilitată de elaborarea unei liste de
probleme ce trebuie urmărite în realizarea analizei. Această listă trebuie să
conţină cu adevărat probleme strategice, respectiv probleme care să aibă
legătură cu planurile strategice ale organizaţiei şi să ofere indicii pentru
evaluarea judiciozităţii planurilor.
în figura 6.4 sunt prezentate într-o formă sintetică principalele probleme ce
trebuie urmărite în cadrul unei analize SWOT.
Analiza SWOT se poate realiza la scara de ansamblu a organizaţiei, sau
dacă se doreşte adâncirea investigaţiei şi conturarea unor concluzii mai
detaliate, la nivelul funcţiunilor organizaţiei (funcţiunea de producţie, de
marketing, financiar-contabilitate, de cercetare-dezvoltare, de resurse
umane etc).
Se poate observa că metoda SWOT are un puternic caracter calitativ :
permiţând o evaluare complexă a situaţiei organizaţiei şi a perspectivelor