GRAŢIELA BENGA TRAVERSAREA CERCULUI Centralitate ...

totalitar, fără a se lăsa manipulat de acesta, ci, dimpotrivă,
manipulându-l în favoarea propriei sale libertăţi
118
85 – cam
aceasta ar fi una din ramificaţiile pe care proza lui Eliade
le include în simbioza dintre naivitate şi luciditate de care
dau dovadă unele dintre personajele sale. Mesajul se
modulează, fără îndoială, pe un portativ optimist: atâta
timp cât există asemenea indivizi de excepţie, capabili săşi
menţină integral libertatea, omenirea are totuşi o şansă
enormă. Şi, chiar dacă Eliade nu are simţul politic al
sistemului carceral, parabola politicului învăluie o
soteriologie prin care exilatul se solidarizează cu cei
rămaşi acasă.
Critica literară a încercat să stabilească filiaţii între
proza fantastică a lui Mircea Eliade şi cea a altor scriitori
români; apropierea pertinentă – cu necesarele rezerve – a
fost făcută de Eugen Simion, care discuta fantasticul din
naraţiunile lui Eliade în relaţie cu fantasticul metafizic al
lui Mihai Eminescu. “Deosebirea este că M. Eliade evită să
facă din personajele sale nişte filosofi sau visători
metafizici, preferând oamenii cei mai banali cu putinţă şi,
în altă ordine, că prozatorul modern e interesat mai mult de
manifestarea miturilor decât de putinţa omului de a egala,
prin creaţie, divinitatea. Eliade desparte, apoi, definitiv
fantasticul de poezie în înţeles literar imediat, textul său se
supune cu severitate demonstraţiei epice. În felul acesta
proza fantastică a lui Mircea Eliade ne apare scăldată de
lumina unei spiritualităţi reflexive, fără a fi totuşi copleşită
de erudiţie mito-logică şi uscată de speculaţie. Ea a dat
fantasticului românesc nota mai sistematic intelectuală ce-i
lipsea.” 86 , constată Eugen Simion. Acurateţea observaţiei
sale dă măsura fantasticului procesat de Mircea Eliade. Am
prefera să nuanţăm una din afirmaţii, totuşi: nu credem că
ierarhizarea – chiar şi indirectă – a intereselor autorului
este binevenită. S-a văzut în prima parte a demersului
nostru care sunt implicaţiile actului de creaţie în viziunea