GRAŢIELA BENGA TRAVERSAREA CERCULUI Centralitate ...

pildă, colegul lui de generaţie rămâne un intermediar
condamnat să nu îşi găsească adăpost “nici în ştiinţă, nici
în aventură, nici în asceză, nici în trăire.”
92
47 Mai
îngăduitoare şi mai subtilă în observaţii este Mariana Şora.
După ce aminteşte că “pentru Mircea Eliade tânăr,
evantaiul preocupărilor reprezenta şi o primejdie: tentaţia
enciclopedismului în care se ascunde demonul risipirii” 48 ,
autoarea consideră că Eliade, puţin forţat de împrejurări,
şi-a canalizat energiile spre un “mariaj legitim cu ştiinţa” 49 ,
eludând în chip fericit diletantismul, dar reuşind să rămână
fidel fabulaţiei creatoare. Cioran identificase în Eliade un
veritabil reprezentant al “noului alexandrinism” 50 ;
febrilitatea, entuziasmul în faţa marilor proiecte,
inaptitudinea pentru resemnare ar fi o parte din trăsăturile
acestuia. Şi totuşi, alexandrinismul nu pare să îl definească
pe Eliade într-un mod atât de complet încât să lipsească
obiecţiile. Intervine Eugen Simion cu câteva precizări
interesante: “Există, adevărat, o febrilitate în proiectele lui
Eliade, un uşor enciclopedism, mai ales în faza de început,
există şi o mare energie care-l împiedică să se resemneze
în deznădejde şi să se rătăcească într-o ştiinţă fără capăt.
Există în fiinţa lui morală un realism care-i permite să
studieze atâtea acte irealiste, misterioase. Un spirit alexandrin,
cel puţin aşa cum îl înţelegem azi, Eliade parcă nu
este. El vrea să pună ordine în idei, scrie tratate, romane
experimentaliste (s.a.) şi naraţiuni mitice, publică jurnale
şi memorii în care dovedeşte că partea spiritului este
esenţială pentru existenţa omului de ieri şi de azi. Omul
preconizat de Mircea Eliade este o fiinţă bolnavă de mituri,
condamnată la sacralitate. În ce măsură vocaţia lui pentru
mituri poate deveni şi o vocaţie pentru istorie – în afara
căreia nu poate trăi – rămâne de văzut.” 51 În fine, statutul
de “intermediar” situat mereu între fixări limitative
acţionează, în viziunea lui Mircea Muthu52 , ca un adevărat
operator ontologic, ce descoperă sursele şi resursele