GRAŢIELA BENGA TRAVERSAREA CERCULUI Centralitate ...

înţeleagă. Pentru a împiedica acest traseu deformat,
Zerlendi se întoarce şi îşi transformă casa. Autenticitatea
rămâne un pandant imaginar, un ornament al ficţiunii
literare.
2.10. Imaginea bibliotecii se creionează şi în articolele
apărute în revistele exilului. În 1949, Eliade deplângea
soarta bibliotecilor româneşti, supuse unei dramatice
campanii de distrugere, care urmărea confiscarea
volumelor semnate de autori incompatibili cu sistemul
bolşevic. În numele acestei epurări “revoluţionare”,
milioane de exemplare din marii noştri scriitori au fost
nimicite iar manuscrise şi documente semnificative au luat
drumul Rusiei. “Toate acestea se ştiu. Ceea ce se ştie mai
puţin, sunt consecinţele, de o extremă gravitate, ale acestui
metodic asasinat al culturii româneşti. Căci nu e vorba
numai de o sincopă trecătoare, aşa cum îşi închipuiau unii
din noi până mai acum un an, doi. E vorba, pur şi simplu,
de un masacru cultural (s.n.) până în cele mai mici
amănunte. Se urmăreşte, lucid şi sârguincios, decapitarea
noastră spirituală.”
29
29 Demascarea realităţii teribile din ţară
nu era lipsită de riscuri, dacă luăm în seamă precaritatea
situaţiei lui Eliade, aflat, la data scrierii articolului, în
Parisul dominat de o puternică stângă intelectuală.
Virulenţa discursului său nu avea cum să fie pe placul
propagandei româneşti, dar nici a cercurilor socialiste
franceze. Convins că identitatea spirituală a unui popor se
con-figurează şi se menţine prin cultură, savantul care îşi
pregătea lansarea Tratatului de istoria religiilor nu ezită
să denunţe asediul împotriva cărţilor şi bibliotecilor din
România, ca un atac asupra singurei structuri care se
sustrage improvizaţiei: cultura. 30
Situaţia bibliotecilor din ţară apare şi în discuţia asupra
raportului dintre ideologia marxistă şi literatura
“burgheză” occidentală. Autorul remarcă faptul că scriitori