GRAŢIELA BENGA TRAVERSAREA CERCULUI Centralitate ...
GRAŢIELA BENGA TRAVERSAREA CERCULUI Centralitate ...
GRAŢIELA BENGA TRAVERSAREA CERCULUI Centralitate ...
Create successful ePaper yourself
Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.
vedeau de drum alături şi nici nu se întrajutorau, ci se urau<br />
de moarte, fără contenire...”<br />
40<br />
49 Lupul de stepă al lui<br />
Hermann Hesse rafinează pluralizarea în cascadă; prins<br />
în malaxorul cristalin al măştilor, eroul – romantic suigeneris<br />
– este sfâşiat între vis şi realitate, pendulând<br />
printre identităţi neclare şi ezitând asupra cărui plan să<br />
suprapună imaginea totalizantă a vieţii. Structura în abis a<br />
romanului se proiectează în hăţişul lăuntric al<br />
protagonistului: intercalările dintre ultimele două părţi,<br />
cele mai consistente de altminteri, transfigurează textual<br />
interferenţa conflictuală a identităţilor lui Harry Haller.<br />
Eruditul solitar şi gânditor, ajuns la vârsta deplinei<br />
afirmări a maturităţii, ar fi trebuit să probeze echilibrul<br />
cugetătorului exersat. Dimpotrivă, Harry e o imagine<br />
spectrală rătăcită printre realităţi derizorii: “era un om al<br />
crepusculului. Dimineaţa era pentru el perioada proastă a<br />
zilei, îi era teamă de ea, căci niciodată nu i-a adus ceva<br />
bun.” 50 Alternanţa veghe - somn acţionează altfel la eroul<br />
lui Hesse; se inversează cadrul, se răstoarnă sau se<br />
confundă stările într-un joc al conştiinţei larvare, tentate să<br />
se agaţe tulbure de orice consistenţă aparentă (vinul,<br />
cărţile, tinereţea energizantă a Herminei, voluptatea Mariei<br />
etc.). Somnul întârziat din camera închiriată, somnul la<br />
masă, în forfota crâşmei, sau cel dintr-un pat ocazional<br />
relevă câte o retorică proprie – este angoasant sau<br />
revelator, odihnitor sau înşelător. Produs al pământului şi<br />
dublând lumea aparenţei, somnul acoperă o regiune<br />
obscură în care visul poate pătrunde, depăşind orice<br />
singurătate, disperare ori existenţă izolată. Harry Haller se<br />
zbate între vise din care ar vrea să evadeze (e.g. visul unei<br />
realităţi burghez-infernale) sau pe care ar dori să le regăsească.<br />
Întâlnirile cu Goethe şi Mozart, onirice, desigur,<br />
vor funcţiona ca un reper subversiv pentru destinul<br />
protagonistului: modelul posedă, în fond, două chipuri – e<br />
un Ianus Bifrons încă nesesizat, un model în egală măsură