08.03.2013 Views

GRAŢIELA BENGA TRAVERSAREA CERCULUI Centralitate ...

GRAŢIELA BENGA TRAVERSAREA CERCULUI Centralitate ...

GRAŢIELA BENGA TRAVERSAREA CERCULUI Centralitate ...

SHOW MORE
SHOW LESS

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.

Câteva observaţii fragmentare alcătuiesc schematic o<br />

fenomenologie a artei pe aceeaşi linie: arta şi creaţia sunt<br />

variabile ale experienţei religioase. În culturile arhaice,<br />

aceste experienţe funcţionează ritualic şi, prin urmare,<br />

conduc, într-un fel sau altul, la divinitate. Actul artistic,<br />

indiferent de geografia căreia îi aparţine, avea aceeaşi<br />

funcţie ca şi ritualul sacru – declanşa o adevărată depăşire<br />

de nivel. “Ori de unde aş privi, văd negreşit în om<br />

instinctul acesta de ieşire din sine şi din destinul său. De<br />

aici imboldul către participare într-o viaţă<br />

supraindividuală, de aici setea de experienţă fantastică, de<br />

simbol.”<br />

72<br />

5 Această transcendere produsă de experienţa<br />

artistică induce puritatea şi autonomia; precum opera de<br />

artă, mitul se defineşte ca o creaţie autonomă a spiritului –<br />

revelaţia derivă din acest act de creaţie, fără a fi influenţată<br />

de materia prin care se manifestă sau de evenimentele pe<br />

care le pune în valoare. Dar “elaborarea structurilor<br />

spirituale autonome nu exclude [...] condiţionarea<br />

istorică.” 6 Adrian Marino explică: recunoaşterea valenţei<br />

divine a artei precizează corespunzător şi raportul<br />

fundamental artă-natură, problema imitaţiei, a realismului<br />

etc. A reface natura înseamnă a crea alături de natură.<br />

Adică o natură în natură sau o contra-natură, prin crearea<br />

de opere ce perfecţionează opera originală a Naturii. Aici<br />

ar interveni alchimia creaţiei – un creuzet al spirituali-zării<br />

şi reorganizării naturii şi materiei, după repere arhetipale.<br />

După aceste câteva precizări, se poate contura deja un<br />

orizont mai larg căruia i s-ar integra gândirea estetică a lui<br />

Mircea Eliade. După acelaşi Adrian Marino7 , orizontul în<br />

cauză ar fi cel specific filosofiei artei orientale şi europene<br />

prerenascentiste, potrivit definiţiilor lui Ananda K.<br />

Coomaraswamy. Stabilind paralele între filosofia Vedelor,<br />

budhism, scolastica medievală, Shankara, Sf. Toma de<br />

Aquino, Meister Eckhart şi Dante, istoricul indian al<br />

artelor observă un şir de aspecte omologabile sau identice:

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!