GRAŢIELA BENGA TRAVERSAREA CERCULUI Centralitate ...

78 pentru trecerea de la omul tradiţional la omul modern şi
postmodern, vezi H.-R. Patapievici, Omul recent, Bucureşti, Editura
Humanitas, 2002.
79 Matei Călinescu, Despre Ioan P. Culianu şi Mircea Eliade,
Amintiri, lecturi, reflecţii, Editura Polirom, 2002, p.57
80 Eugen Simion, op.cit., p.220
81 Alina Pamfil, Spaţialitate şi temporalitate, Eseuri despre
romanul românesc interbelic, Cluj-Napoca, Editura Dacopress,
1993, p.204
82 Matei Călinescu, op.cit., pp. 74-81
83 Ioan Petru Culianu, Mircea Eliade, Bucureşti, Editura Nemira,
1995, pp.234-235
84 Lăcrămioara Berechet, Ficţiunea iniţiatică la Mircea Eliade,
Constanţa, Editura Pontica, 2003, p.111
85 cf. Sorin Alexandrescu, op. cit., p.224
86 Eugen Simion, Scriitori români de azi, II, Editura Cartea
Românească, 1976, p.336
87 Lăcrămioara Berechet, op. cit., p.73
88 Michel de Certeau, Fabula mistică, Cuvânt înainte pentru ediţia în
limba română de Luce Giard, Traducere şi prefaţă: Magda
Jeanrenaud, Iaşi, Editura Polirom, 1996, pp.94-96
89 Lăcrămioara Berechet, op. cit., p.94
90 Umberto Eco, op.cit., p.76
91 cf. Adrian Marino, op. cit., pp.110-111
92 ibidem, p.120
93 ibidem, p.118
94 Virgil Ierunca, Trecut-au anii, Bucureşti, Editura Humanitas,
2000, p.21: “Eliade defineşte (de la Nae Ionescu cetire) pe
intelectuali ca pe nişte inşi «cu acces la Concepte» şi proclamă
necesară comuniunea dintre intelectuali deoarece, spune el, azi
cultura se sprijină pe politic şi invers. Eliade o ia însă de departe şi,
până să ajungă la situaţia României actuale, ne vorbeşte şi de apariţia
Islamului şi de tehnicile arhaice ale agriculturii. El crede, de fapt, în
prestigiul unei necesare federalizări şi stăruie asupra caracterului de
universalitate pe care trebuie să-l aibă exprimările noastre în cultură,
în situaţia de exil în care ne aflăm.”
95 Umberto Eco, op.cit., p.181
96 Mircea Eliade, Dayan, în Proză fantastică, V, Bucureşti, Editura
Fundaţiei Culturale Române, 1992, p.138
97 ibidem, p.147
153