08.03.2013 Views

GRAŢIELA BENGA TRAVERSAREA CERCULUI Centralitate ...

GRAŢIELA BENGA TRAVERSAREA CERCULUI Centralitate ...

GRAŢIELA BENGA TRAVERSAREA CERCULUI Centralitate ...

SHOW MORE
SHOW LESS

Create successful ePaper yourself

Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.

trebuit urmat de treapta finală (rubedo), acea conjunctio<br />

plenară, integratoare. Numai că Haller refuză alteritatea:<br />

stadiul revelator este înlocuit de femeia pierdută, de femeia<br />

absentă, astfel încât iniţierea se întrerupe cu bruscheţe,<br />

dintr-un reflex al imaturităţii orbite de mişcările ei<br />

centrifuge. Marea Operă de recuperare a identităţii<br />

totalizante eşuează – pluralitatea (dualitatea) nu reuşeşte să<br />

îmbrace forma desăvârşită a alterităţii.<br />

Faţă de evoluţia personajelor lui Gustav Meyrink sau<br />

Eliade, avem de-a face cu o răsturnare punctuală. Începând<br />

cu Golem, toată proza scriitorului austriac postulează rolul<br />

iniţiatic al umbrei, catalizator transparent al configurării<br />

identitare. Cât despre alteritate, rareori o reprezentare mai<br />

completă a acesteia ca în romanele lui Meyrink –<br />

multiplicitatea formală a animei îmbracă demonismul<br />

Rosinei şi nefericirea transfigurată a Angelinei (ipostaze<br />

ale femininului din Golem), prefigurând exorcizarea totală<br />

a alterităţii sub chipul senin al lui Miriam. Semnalăm o<br />

posibilă omologie cu ipostazele femininului în Noaptea de<br />

Sânziene: magia demonică, ispititoare şi iraţională<br />

întrupată de domnişoara Zissu, feminitatea tragică a Ioanei<br />

şi, în fine, anima ca alteritate, sugerată de imaginea<br />

hieratică a Ilenei. Aceeaşi ordonare în trepte ascendente,<br />

aceleaşi trei stadii formale ce corporalizează feminitatea<br />

revelatoare. Eliade îşi leagă personajul de câte o apariţie a<br />

animei prin care se produce şi se desăvârşeşte “renaşterea”<br />

eroului. La fel şi Meyrink: Miriam este nucleul profund al<br />

transmutaţiei lui Athanasius Pernath, aşa cum Eva şi Ofelia<br />

vor îndeplini acelaşi rol pentru protagoniştii Chipului<br />

verde şi ai Dominicanului alb. În inima textelor lui Eliade<br />

şi Meyrink, pluteşte corespondenţa între câteva tensiuni<br />

alveolare: fragmentarea / reuni-rea identităţii (cu<br />

specificarea că acest proces se realizează pornind din<br />

rădăcini diferite), pluralitatea spaţio-temporală, dar şi<br />

ciopârţirea/ asamblarea secvenţelor narative, totul sub<br />

50

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!