GRAŢIELA BENGA TRAVERSAREA CERCULUI Centralitate ...
GRAŢIELA BENGA TRAVERSAREA CERCULUI Centralitate ...
GRAŢIELA BENGA TRAVERSAREA CERCULUI Centralitate ...
Create successful ePaper yourself
Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.
trebuit urmat de treapta finală (rubedo), acea conjunctio<br />
plenară, integratoare. Numai că Haller refuză alteritatea:<br />
stadiul revelator este înlocuit de femeia pierdută, de femeia<br />
absentă, astfel încât iniţierea se întrerupe cu bruscheţe,<br />
dintr-un reflex al imaturităţii orbite de mişcările ei<br />
centrifuge. Marea Operă de recuperare a identităţii<br />
totalizante eşuează – pluralitatea (dualitatea) nu reuşeşte să<br />
îmbrace forma desăvârşită a alterităţii.<br />
Faţă de evoluţia personajelor lui Gustav Meyrink sau<br />
Eliade, avem de-a face cu o răsturnare punctuală. Începând<br />
cu Golem, toată proza scriitorului austriac postulează rolul<br />
iniţiatic al umbrei, catalizator transparent al configurării<br />
identitare. Cât despre alteritate, rareori o reprezentare mai<br />
completă a acesteia ca în romanele lui Meyrink –<br />
multiplicitatea formală a animei îmbracă demonismul<br />
Rosinei şi nefericirea transfigurată a Angelinei (ipostaze<br />
ale femininului din Golem), prefigurând exorcizarea totală<br />
a alterităţii sub chipul senin al lui Miriam. Semnalăm o<br />
posibilă omologie cu ipostazele femininului în Noaptea de<br />
Sânziene: magia demonică, ispititoare şi iraţională<br />
întrupată de domnişoara Zissu, feminitatea tragică a Ioanei<br />
şi, în fine, anima ca alteritate, sugerată de imaginea<br />
hieratică a Ilenei. Aceeaşi ordonare în trepte ascendente,<br />
aceleaşi trei stadii formale ce corporalizează feminitatea<br />
revelatoare. Eliade îşi leagă personajul de câte o apariţie a<br />
animei prin care se produce şi se desăvârşeşte “renaşterea”<br />
eroului. La fel şi Meyrink: Miriam este nucleul profund al<br />
transmutaţiei lui Athanasius Pernath, aşa cum Eva şi Ofelia<br />
vor îndeplini acelaşi rol pentru protagoniştii Chipului<br />
verde şi ai Dominicanului alb. În inima textelor lui Eliade<br />
şi Meyrink, pluteşte corespondenţa între câteva tensiuni<br />
alveolare: fragmentarea / reuni-rea identităţii (cu<br />
specificarea că acest proces se realizează pornind din<br />
rădăcini diferite), pluralitatea spaţio-temporală, dar şi<br />
ciopârţirea/ asamblarea secvenţelor narative, totul sub<br />
50