Studiu privind valorificarea patrimoniului natural, cultural și istoric

3 ANALIZA SITUAŢIEI EXISTENTE - STADIUL ACTUAL AL DEZVOLTĂRII ÎN
JUDEŢUL GORJ
3.1 Prezentare generală 1
Situat în sud-vestul României şi în nord-vestul provinciei istorice Oltenia, judeţul Gorj are o
suprafaţă de 560.174 ha (2.4% din teritoriul ţării) şi se desfăşoară de o parte şi de alta a
cursului mijlociu al râului Jiu. Prin poziţia sa, s-a aflat de-a lungul timpului într-o zonă de
graniţă politico-administrativă (între Oltenia, Ţara Românească şi Transilvania sau Imperiul
Austro-Ungar), dar şi geografică şi economică.
Administrativ, se învecinează cu judeţele Hunedoara la nord, Vâlcea la est, Dolj la sud,
Mehedinţi la sud-vest şi Caraş-Severin la vest. Din 1998 judeţul Gorj face parte din Regiunea
de Dezvoltare Sud-Vest Oltenia. Prin specificul resurselor sale Gorjul este unul dintre
principalii furnizori energetici ai ţării atât sub formă de energie primară (lignit, ţiţei) cât şi
procesată (energie electrică). Conform datelor INSSE, în 2008, cărbunele extras în Gorj a
reprezentat peste 70% din totalul cărbunelui extras la nivel naţional, iar producţia de gaze
naturale extrase a reprezentat cca. 20% din totalul naţional.
De asemenea, Gorjul produce peste 20% din energia termoelectrică a României (conform
PDR Sud Vest 2007-2013). Din punct de vedere al gradului de urbanizare, Gorjul se situează
sub media naţională şi pe locul 3 în regiune, după Dolj şi Mehedinţi. Judeţul Gorj cuprinde un
număr de 70 de unităţi administrativ-teritoriale de bază, conform legii 2 din 1968 (cu
completările ulterioare).
3.2 Resurse ale subsolului
Conform datelor furnizate prin Raportul de mediu din 2010, resursele de apă disponibile
(utilizabile) din judeţ sunt: râurile interioare (resursă teoretică de 2.047.000 mii mc, din care
utilizabilă 507.946,685 mii mc) şi subterane (resursă teoretică de 545.000 mii mc, din care
utilizabilă 17.988,069 mii mc 2 .
3.2.1 Izvoare şi ape subterane
Conform Directivei 60/2000/EC, privind stabilirea unui cadru de acţiune comunitar în
domeniul politicii apei, s-a realizat zonarea sistemelor acvifere cu nivel liber şi a celor cu
nivel sub presiune, în perimetrul Administraţiei Bazinale de Apă Jiu, rezultând un număr de 9
corpuri de ape subterane.
În baza acestor condiţii, Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor (INHGA)
Bucureşti, prin Laboratorul de Ape subterane, a identificat în perimetrul Administraţiei
Bazinale de Apă Jiu, 9 corpuri de ape subterane: din zona montană Câmpu lui Neag-Petrila
1 Conform datelor din Proiectul de Amenajare a Teritoriului Judeţean Gorj (PATJ), iunie 2011.
2 Conform datelor din Raportului Anual privind starea mediului pe anul 2010, APM Gorj, pag. 25.
11